Zelenski: frontul la maximum; ofensiva ucraineană prin conducte de gaz

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că frontul se află la „cel mai puternic nivel din ultimii patru ani și jumătate de război", anunțând totodată detalii despre Operațiunea Veles — o ofensivă care a avansat 15 kilometri prin rețelele subterane de conducte de gaz din apropierea localității Kupiansk, în oblastul Harkov.

Operațiunea Veles: conducte subterane ca armă tactică

Zelenski a explicat, în discursul video nocturn, că forțele ucrainene au preluat și perfecționat o tactică inițial testată de ruși. „Rușii încercaseră deja să folosească conductele subterane de gaz pentru a se infiltra prin pozițiile noastre și a lansa operațiuni de asalt. Militarii ucraineni au transformat cu succes această tactică, au modernizat-o și au făcut-o mult mai sofisticată", a declarat el, conform Kyiv Independent.

Prin această manevră, forțele ucrainene au eliminat peste 100 de soldați ruși și au capturat alți 30. Operațiunea a rămas neanunțată public până la discursul de marți seară al lui Zelenski.

Alte două acțiuni militare recente au extins teritoriul recuperat: o operațiune aeropurtată prin care au revenit sub control ucrainean peste 800 de kilometri pătrați și Operațiunea Vivaldi, care a eliberat circa 277 de kilometri pătrați în nordul regiunii Donețk, incluzând 16 localități.

Trei formule de securitate — și o observație neașteptată despre Rusia

Într-un interviu extins acordat postului ucrainean TSN, Zelenski a prezentat trei scenarii pe care Kievul le consideră viabile ca garanții de securitate postbelice:

• Aderarea la NATO — opțiunea preferată, deși Zelenski a recunoscut că există obstacole în calea acesteia
• Garanții bilaterale americane — angajamente directe de securitate din partea SUA, fără aderare formală la Alianță
• O coaliție europeană — un cadru care implică mai mult de 30 de state, cu sprijin american

Condiția-cheie, indiferent de variantă: „Congresul trebuie să voteze garanțiile de securitate", a subliniat Zelenski, respingând explicit un acord de tipul Memorandumului de la Budapesta din 1994, pe care l-a caracterizat drept un eșec. El a cerut clarificări precise: „Ce este pregătit să facă SUA? Cu câte forțe?"

Zelenski a respins orice condiție impusă de Rusia: neutralitatea sau limitările militare rămân, în viziunea sa, decizii interne ale Ucrainei. Potrivit Kyiv Post, el a făcut o remarcă neașteptată: „Cred că, sincer, rușii au nevoie de aderarea noastră la NATO, deoarece asta le oferă mai multă securitate decât o Ucraină în afara NATO."

Discuțiile trilaterale din noiembrie și tactica Kremlinului

Negocierile trilaterale SUA — Ucraina — Rusia urmează să aibă loc în luna noiembrie, potrivit Digi24. Observatorii politici se îndoiesc că Vladimir Putin ar fi interesat cu adevărat de un astfel de schimb, estimând că liderul de la Kremlin continuă să tergiverseze în așteptarea unor condiții externe mai favorabile — ceea ce analiștii de la publicația germană Focus numesc „furtuna perfectă".

O indicație în acest sens vine chiar din apelul telefonic din 27 octombrie cu liderii Finlandei și Norvegiei, Stubb și Støre, care inițiaseră contactul sperând să impulsioneze procesul de pace. Conform Financial Times, citat de Kyiv Independent, Putin a dedicat o mare parte a convorbirii unui expozeu despre istoria medievală slavă, cu referiri minime la un eventual armistițiu.

Contextul financiar amplifică presiunea: ajutorul promis Ucrainei de parteneri din afara UE ar putea scădea în 2027 de la 19 miliarde de euro la doar 4 miliarde, cu un deficit estimat la 70 de miliarde, potrivit Financial Times. Declarațiile lui Donald Trump — care a afirmat că SUA „nu au primit nimic" pentru cele 350 de miliarde de dolari acordate Ucrainei — alimentează incertitudinea privind angajamentul american pe termen lung.