Vucic demisionează din fruntea Serbiei; alegeri pe 25 octombrie

Aleksandar Vucic, președintele Serbiei, și-a depus duminică, 27 septembrie, demisia cu șapte luni înainte de expirarea celui de-al doilea mandat prezidențial. Demisia deschide calea alegerilor parlamentare anticipate, programate pentru 25 octombrie 2026, în care Vucic intenționează să candideze la funcția de prim-ministru.

Un pas calculat spre fotoliul de premier

Ales pentru prima dată în funcția de președinte în 2017 și reales în mai 2022, Vucic — aflat la putere de aproape un deceniu — a demisionat anticipat pentru a-și conduce Partidul Progresist Sârb (SNS) la alegerile din 25 octombrie. Constituția sârbă îl împiedică să candideze la un al treilea mandat prezidențial, dar nu îi interzice să devină prim-ministru dacă partidul obține majoritate parlamentară.

Potrivit BBC, Vucic a rostit discursul de demisie în fața susținătorilor adunați la palatul prezidențial din Belgrad, invocând „păstrarea păcii și stabilității" drept principale realizări ale mandatelor sale. El anunțase public intenția de a demisiona încă din iunie 2026, depunând documentele abia duminică seara.

Proteste de doi ani, declanșate de o tragedie feroviară

Demisia survine după aproape doi ani de proteste continue în Serbia. Conform Al Jazeera, o mișcare condusă de studenți — declanșată de prăbușirea stației feroviare din Novi Sad în 2024, soldate cu 16 victime — a montat cea mai serioasă contestare a autorității lui Vucic din ultimul deceniu. Studenților li s-au alăturat profesori, fermieri și muncitori, toți cerând transparență și combaterea corupției guvernamentale.

Interimar la Belgrad și două rânduri de alegeri

Constituția sârbă prevede că Ana Brnabić, președinta parlamentului, va asigura interimatul funcției prezidențiale. Alegerile prezidențiale trebuie organizate în cel mult 90 de zile de la demisie. Vucic a declarat că primul tur ar putea fi ținut până la finele lunii decembrie 2026.

Serbia se pregătește astfel pentru o dublă confruntare electorală: alegerile parlamentare din 25 octombrie, în care SNS se va înfrunta cu forțele de opoziție pro-europene și cu mișcarea studențească ce a alimentat protestele, urmate la scurt timp de alegeri prezidențiale.

Echilibru geopolitic și orientare europeană în balanță

Vucic este cunoscut pentru o politică externă de echilibru: relații strânse cu Rusia și China, cu declarații simultane de orientare europeană. Serbia a refuzat să se alăture sancțiunilor occidentale impuse Rusiei după invazia în Ucraina — o poziție pe care Kyiv Independent o caracterizează drept „pro-rusă".

Serbia are statut de candidat la Uniunea Europeană din 2012, iar negocierile de aderare au avansat lent în timpul mandatelor lui Vucic. Alegerile din octombrie și cele prezidențiale care urmează vor indica direcția politică a țării în raport cu Bruxelles-ul, dar și cu Moscova și Beijingul.