Von der Leyen propune Consiliu European de Securitate cu UK și Canada

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus miercuri crearea unui Consiliu European de Securitate — un format extins care să reunească liderii statelor membre ale UE cu parteneri non-europeni: Ucraina, Regatul Unit, Norvegia și Canada. Propunerea a fost anunțată în discursul anual despre Starea Uniunii (SOTEU 2026), rostit la Parlamentul European din Strasbourg.

Potrivit Adevărului, șefa Comisiei Europene a recunoscut că doctrina și procesul decizional european au rămas în urmă față de noua realitate a amenințărilor. Inițiativa urmărește o schimbare radicală a arhitecturii de securitate a Europei, integrând aliați din afara Uniunii într-un mecanism comun de coordonare, conform unui proiect al discursului consultat de Euractiv.

Protocolul de tip Articol 4 NATO

Alături de noul organism de coordonare, von der Leyen a propus un „protocol de securitate" inspirat din Articolul 4 al Tratatului NATO, relatează Știrile ProTV. Mecanismul ar permite oricărui stat UE să convoace consultări urgente cu toți partenerii formatului când consideră că securitatea sau integritatea sa teritorială sunt amenințate — fără a fi necesară unanimitatea, blocată adesea de dreptul de veto.

Consiliul European de Securitate ar urma să aibă un nucleu fix de cinci state membre — Germania, Franța, Italia, Spania și Polonia — alături de conducerea Comisiei și a Consiliului European, cu trei state rotative. Acesta ar include și Regatul Unit; pe termen lung, și Ucraina este menționată ca potențial participant.

800 de miliarde de euro pentru apărare

Discursul SOTEU vine la două săptămâni după ce von der Leyen și secretarul general NATO Mark Rutte au anunțat un plan de investiții în apărare de 800 de miliarde de euro, din care 150 de miliarde prin inițiativa SAFE (Security Action for Europe) pentru achiziții comune. Anunțul a urmat unui atac cu explozibil militar la aeroportul Leipzig/Halle, atribuit unor operativi ruși și caracterizat de Rutte drept „un atac pe teritoriu european".

În privința Ucrainei, UE a aprobat 6,1 miliarde de euro pentru sisteme de apărare aeriană Patriot PAC-3, la care se adaugă împrumutul separat de 90 de miliarde de euro votat în aprilie 2026. Pe 11 septembrie, la Strasbourg a fost lansată formal Alianța EU-Ucraina pentru drone. Instituțiile europene au redeschis două din cele șase clustere de negociere pentru aderarea Ucrainei și intenționează să le reia pe celelalte patru până la finele anului.

Kids Act, climă și parteneriatul cu Canada

Dincolo de securitate, discursul a cuprins mai multe propuneri interne. „EU Kids Act" vizează restricționarea accesului minorilor sub 15 ani la anumite rețele de socializare. La capitolul climă, Europa a înregistrat în vara anului 2026 peste 35.000 de decese în exces din cauza caniculei; pierderile economice sunt estimate la 180 de miliarde de euro. Propunerea include un sistem european de avertizare timpurie la valuri de căldură.

În dosarul migrației, von der Leyen a prezentat un „Cadru European de Urgență" pentru fluxurile considerate orchestrate și utilizate ca presiune politică. Ea a mai anunțat un parteneriat extins cu Canada — „Alianța pentru Viitor"; prim-ministrul canadian Mark Carney a participat ca invitat special și urmează să se adreseze Parlamentului European pe 19 septembrie.

Incertitudini față de NATO și Washington

Propunerea unui organism de securitate european separat ridică întrebări despre relația cu Alianța Nord-Atlantică. Strategia Națională de Apărare a SUA din 2026 prevede că, până în 2027, Europa va prelua „responsabilitatea principală" pentru apărarea convențională, cu sprijin american „mai limitat". Rămâne neclar dacă administrația Trump ar sprijini un format care ar putea fi perceput ca rival al NATO.

Autonomizarea militară europeană se consolidează instituțional — Finlanda a aderat recent la umbrela nucleară franceză, devenind al zecelea stat UE care se alătură acestui scut.