Vârsta de pensionare urcă la 67 de ani — femeile, cinci ani în plus

Românii care intră acum pe piața muncii ar putea ieși la pensie la 67 de ani — cu doi ani mai târziu pentru bărbați și cu cinci ani mai târziu pentru femei față de generațiile actuale —, potrivit proiecțiilor OCDE din raportul „Pensions at a Glance 2025". România se numără printre statele europene cu cele mai mari creșteri estimate ale vârstei de pensionare.

Femeile: o majorare de cinci ani

Schimbarea cea mai profundă le privește pe femeile din România. Vârsta normală de pensionare pentru femei, care era de 62 de ani în 2024, va crește treptat până la 65 de ani în 2035, când se va egala cu cea a bărbaților. Această egalizare a fost stabilită prin reforma pensiilor adoptată în 2023 și intrată în vigoare în 2024.

Ulterior, după 2035, un mecanism automat de ajustare va lega pragul de pensionare de jumătate din creșterile speranței de viață. Pe baza proiecțiilor demografice ale ONU, acest mecanism va duce limita de vârstă la 67 de ani spre sfârșitul anilor 2060.

Rezultatul final: femeile care au intrat sau intră pe piața muncii în deceniul curent vor munci cu circa cinci ani mai mult decât generațiile actuale — una dintre cele mai mari creșteri estimate în Uniunea Europeană.

Bărbații: doi ani în plus

Pentru bărbați, vârsta actuală de pensionare este de 65 de ani. OCDE estimează o creștere la 67 de ani pentru cei care au intrat pe piața muncii în 2022, ceea ce înseamnă o majorare de doi ani.

Context european: România, printre țările cu creșteri semnificative

La nivelul Uniunii Europene, vârsta medie de pensionare este în prezent de 64,7 ani pentru bărbați și 64 de ani pentru femei. Potrivit OCDE, aceste medii vor urca la 66,7 ani pentru bărbați și 66,4 ani pentru femei pentru generațiile care intră azi pe piața muncii — o creștere de aproximativ doi ani față de prezent.

Aproximativ două treimi din țările europene vor crește vârsta de pensionare pentru bărbați în viitorii ani, în timp ce trei sferturi o vor crește pentru femei, conform unei analize Euronews pe baza datelor OCDE.

Pensiile rămân sustenabile?

Potrivit OCDE, da. Ratele de înlocuire nete proiectate pentru România — care arată ce procent din salariul activ va reprezenta pensia — sunt peste media organizației: 77% pentru cei cu venituri medii și 95% pentru cei cu venituri mici, combinând primul pilon public și cel privat obligatoriu.

Reforma din 2023 a ameliorat nivelul pensiilor îndeosebi pentru salariații cu venituri mici, care au beneficiat de creșteri mai consistente față de cei cu venituri medii.

Presiunea demografică

Majorările vârstei de pensionare reflectă o realitate demografică: europenii trăiesc mai mult, iar piramida demografică se răstoarnă rapid. România nu face excepție. Organizația estimează că legarea automată a vârstei de pensionare de speranța de viață este singura metodă prin care sistemele de pensii publice rămân sustenabile pe termen lung, fără a crește contribuțiile sau a reduce beneficiile.

Cine este afectat

Modificările nu îi afectează pe cei apropiați de pensionare. Mecanismul de legare de speranța de viață intră în vigoare abia după 2035. Concret: cei intrați în activitate în anii 1980–1990 vor ieși la pensie în condițiile actuale sau cu modificări minore. Impactul major îi privește pe tinerii care au început sau vor începe să lucreze în deceniul curent.