UE dezbate sancțiuni contra Israelului și deblocă 90 mld. € pentru Ucraina

Consiliul Afaceri Externe al Uniunii Europene s-a reunit marți, 21 aprilie, la Luxemburg, cu o agendă dominată de două subiecte majore: posibile sancțiuni împotriva Israelului și deblocarea împrumutului de 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei. Reuniunea, condusă de Înalta Reprezentantă Kaja Kallas, reprezintă un moment-cheie pentru politica externă europeană, pe fondul schimbării puterii în Ungaria, care elimină unul dintre cele mai mari obstacole din calea deciziilor comune.

Sancțiuni contra Israelului: dezbatere fără consens

Spania, Irlanda și Slovenia au cerut Înaltei Reprezentante evaluarea posibilelor măsuri împotriva Israelului, inclusiv suspendarea Acordului de Asociere UE-Israel. Solicitarea vine după ce Spania a cerut explicit ruperea acordului în contextul operațiunilor militare israeliene din Fâșia Gaza, Liban și Cisiordania ocupată.

Kallas a declarat că va evalua disponibilitatea statelor membre de a acționa, precizând că „unele dintre aceste măsuri necesită o majoritate calificată”. Suspendarea totală a acordului necesită unanimitatea celor 27 de state, un prag considerat nerealist în condițiile actuale. Suspendarea parțială — vizând doar pilonul comercial — necesită majoritate calificată, dar și această variantă rămâne blocată ca urmare a opoziției Germaniei și Italiei.

O a treia opțiune — sancțiuni împotriva coloniștilor israelieni extremiști din Cisiordania — a avut sprijinul a 26 din cele 27 de state membre, dar a fost blocată timp de mai multe luni de Ungaria. Până acum, nouă persoane și cinci entități au fost sancționate de UE în cadrul altor măsuri. După alegerile din Ungaria, în care Viktor Orbán a pierdut puterea, există speranța că noul guvern condus de Péter Magyar va adopta o poziție diferită, deși poziția oficială a viitorului executiv nu a fost încă clarificată.

Împrumutul de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina

Celălalt subiect major al reuniunii vizează deblocarea împrumutului de 90 de miliarde de euro, destinat Ucrainei pentru perioada 2026-2027. Pachetul financiar, aprobat de Parlamentul European în februarie, prevede 30 de miliarde de euro pentru asistență macro-financiară și 60 de miliarde pentru apărare și achiziții militare, conform Comisiei Europene.

Implementarea a fost amânată de luni întregi din cauza veto-ului Ungariei. Orbán a condiționat deblocarea fondurilor de reluarea livrărilor de petrol prin conducta Druzhba, oprită după ce Ucraina a suspendat tranzitul de petrol rusesc pe teritoriul său. După înfrângerea electorală din 12 aprilie, Magyar a semnalat că nu va bloca împrumutul, declarând că „decizia a fost deja luată”, deși Budapesta nu va contribui financiar.

Potrivit președinției cipriote a UE, ambasadorii statelor membre (Coreper II) urmează să voteze pe 22 aprilie aprobarea finală, ca „punct fără discuții”. Procedura scrisă ulterioară poate fi finalizată în 24 de ore, ceea ce înseamnă că prima tranșă de 45 de miliarde de euro ar putea fi debursată în următoarele săptămâni.

Ministrul de externe ucrainean Andrii Sybiha a participat la reuniune prin videoconferință și a subliniat urgența sprijinului financiar și militar. Zelensky a avertizat recent că relaxarea sancțiunilor oferă Rusiei miliarde de dolari, bani care finanțează direct efortul de război.

Al 20-lea pachet de sancțiuni contra Rusiei

Miniștrii au discutat și intensificarea presiunii asupra Rusiei, cu obiectivul de a aproba cât mai rapid al 20-lea pachet de sancțiuni al UE. Reprezentantul permanent al Ucrainei la ONU, Andrii Melnyk, a cerut la Consiliul de Securitate întărirea sancțiunilor energetice, avertizând că derogarea americană pentru petrolul rusesc ar putea aduce Moscovei „10 miliarde de dolari în venituri suplimentare doar în aprilie”, suficienți pentru producerea a „jumătate de milion de drone Shahed”.

Veniturile Rusiei din exportul de petrol au atins 19 miliarde de dolari în martie, aproape dublu față de cele 9,7 miliarde din februarie, relatează OilPrice. Peste 110 petroliere din flota din umbră a Rusiei operează în prezent pe mare, transportând peste 12 milioane de tone de țiței, după datele invocate de Zelensky.

O agendă încărcată

Pe lângă cele două dosare principale, Consiliul Afaceri Externe a abordat și criza iraniană — cu implicațiile regionale ale conflictului SUA-Iran —, procesul de pace din Caucazul de Sud, relațiile cu Georgia și criza umanitară din Sudan. Miniștrii de externe ai statelor baltice și nordice s-au întâlnit separat cu comisarul european pentru extindere, Marta Kos, pentru a discuta perspectivele de aderare.

Reuniunea de la Luxemburg marchează potențial un punct de cotitură pentru politica externă a UE. Căderea lui Orbán schimbă radical echilibrul de forțe la Bruxelles, deschizând calea atât pentru sprijinul consistent al Ucrainei, cât și pentru o atitudine mai fermă față de Israel — două dosare blocate pe parcursul mai multor luni de blocajul impus de Budapesta.