UE aprobă centre de deportare în afara blocului

Parlamentul European și statele membre ale Uniunii Europene au ajuns luni seară la un acord politic privind Regulamentul de Returnare, cea mai amplă reformă a politicii de migrație a blocului din ultimele două decenii. Noile reguli permit, în premieră, crearea unor centre de returnare în state terțe, unde vor fi trimiși migranții cărora li s-a respins cererea de azil.

Centre de returnare în afara UE

Prevederea cea mai controversată permite statelor membre să încheie acorduri bilaterale cu țări din afara blocului pentru crearea unor „huburi de returnare”. Migranții pot fi transferați în aceste centre situate în state cu care nu au nicio legătură, o schimbare majoră față de regulile actuale care impuneau returnarea în țara de origine.

Minorii neînsoțiți sunt excluși de la transferul în centre externe, însă familiile cu copii rămân eligibile.

Detenție de până la doi ani și percheziții domiciliare

Regulamentul extinde perioada maximă de detenție de la șase luni la doi ani, cu posibilitatea unei prelungiri suplimentare de șase luni în cazuri excepționale. Pentru persoanele considerate un risc pentru securitatea națională, durata detenției devine nelimitată.

Alte măsuri prevăd percheziții domiciliare pentru depistarea migranților în situație neregulamentară, colectarea datelor biometrice prin coerciție ca ultimă soluție, precum și interdicții de intrare în UE de până la zece ani — față de cinci în prezent — cu posibilitatea interdicției pe viață pentru amenințări de securitate.

Contestațiile juridice nu vor mai suspenda automat deportarea, instanțele urmând să decidă de la caz la caz.

Context: rata scăzută de returnare

Reforma vine pe fondul unei rate extrem de reduse de executare a deciziilor de returnare. Conform datelor Comisiei Europene, doar aproximativ 20% dintre persoanele care primesc ordin de părăsire a teritoriului UE pleacă efectiv. Comisarul european pentru afaceri interne, Magnus Brunner, a declarat că „prin noile reguli, avem mai mult control asupra celor care pot veni în UE, celor care pot rămâne și celor care trebuie să plece”.

Raportorul Parlamentului European, Malik Azmani, a subliniat că „după aproape două decenii, regulile UE privind returnarea necesitau urgent o reformă”.

Opoziție din partea societății civile

Organizații de apărare a drepturilor omului au criticat dur acordul. Rețeaua Picum a avertizat cu privire la crearea unui „sistem draconic de detenție și deportare care rupe familii”, în timp ce eurodeputata Mélissa Camara a calificat acordul drept „rușinos”, afirmând că „arsenalul juridic în slujba unei ideologii xenofobe este acum complet”.

Următorii pași

Acordul este provizoriu și necesită încă aprobarea formală din partea plenului Parlamentului European și a Consiliului UE. Primele prevederi — inclusiv cele privind centrele de returnare — ar urma să intre în vigoare din toamna anului 2026, iar restul regulamentului la 12 luni de la publicare. Germania, Olanda, Austria, Danemarca și Grecia au format deja o coaliție pentru implementarea accelerată a noilor norme.