UE: 6 ruși sancționați pentru Navalny; Kirill, protejat de Italia

Uniunea Europeană a impus vineri sancțiuni împotriva a șase cetățeni ruși implicați în otrăvirea liderului opoziției ruse Aleksei Navalnîi, iar un al doilea front diplomatic s-a deschis simultan în jurul Patriarhului Kirill al Rusiei, pe care Italia și Bulgaria refuză să îl sancționeze.

Șase cercetători, pe lista neagră a UE

Consiliul Uniunii Europene a decis să impună sancțiuni — înghățarea activelor și interdicție de călătorie — împotriva a șase cetățeni ruși suspectați de implicare în dezvoltarea toxinei care a dus la moartea lui Navalnîi în februarie 2024. Conform Euronews, aceștia sunt cercetători și oameni de știință din programul rus de arme chimice, implicați în producerea epibatidinei — o substanță derivată din venin de broască săgeată, identificată în probe prelevate din corpul lui Navalnîi.

Trei dintre cei sancționați au fost identificați public: Igor Babkin, șeful unui laborator din cadrul Signal Scientific Centre, Irina Derevyagina, analist la State Research Institute of Organic Chemistry and Technology, și Mihail Gutsalyuk, șef de departament la Academia Militară de Apărare Radiologică, Chimică și Biologică a Rusiei. Ceilați trei nu au fost făcuți publici.

Prin această decizie, relatează Digi24, lista UE a persoanelor sancționate pentru proliferarea armelor chimice ajunge la 31 de persoane și 6 entități. Investigațiile europene au concluzionat că epibatidina a fost „foarte probabil” cauza decesului lui Navalnîi. Rusia a respins acuzațiile.

Kirill, apărat de Roma și Sofia

Cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni anti-Rusia, propus de înaltul reprezentant UE Kaja Kallas, conținea și o propunere de interdicție de acces în UE pentru Patriarhul Kirill al Rusiei. Liderul spiritual al Bisericii Ortodoxe Ruse a susținut în mod repetat invazia rusă a Ucrainei și este considerat un apropiat al lui Vladimir Putin.

Bulgaria a anunțat din luna iunie că va bloca orice pachet care include sancțiuni împotriva lui Kirill, invocând motive religios-istorice — Patriarhul reprezintă în viziunea Sofiei un simbol al eliberării bulgare de sub dominația otomană — dar și preocupări economice legate de Lukoil, compania rusă ce operează singura rafinerie a Bulgariei.

Pe 3 iulie, Italia a confirmat că se alătură Bulgariei, potrivit diplomaților europeni citați de Politico. Roma nu a invocat dreptul formal de veto, ci a cerut „discuții suplimentare”, exprimând preocupările Vaticanului față de sancționarea liderului spiritual al unei mari confesiuni creștine.

Franța a ridicat și ea obiecții la alte elemente ale pachetului, vizând foști militari ruși care au luptat în Ucraina. Grecia, Malta și Cipru s-au opus amânării revizuirii plafonului de preț pentru țițeiul rusesc, conform surselor diplomatice europene.

Termenul-limită pentru adoptarea pachetului 21 este 15 iulie 2026, din cauza reglementărilor privind plafonul de preț al petrolului rusesc care expiră la acea dată.

O fractură mai adâncă în UE

Blocajul privind Patriarhul Kirill evidențiază o tensiune structurală în sânul Uniunii Europene, între statele membre cu comunitați ortodoxe puternice sau cu dependențe economice față de Rusia și restul blocului comunitar. Bulgaria și Italia — din motive diferite — preferă să evite o confruntare directă cu Biserica Ortodoxă Rusă, chiar în contextul celui mai dur regim de sancțiuni aplicat vreodată de UE față de Moscova.