Ucraina cere 20 miliarde $ de la aliați și reformează armata

Ucraina va solicita aliaților occidentali încă 20 de miliarde de dolari în ajutor militar la reuniunea Grupului de Contact pentru Apărare de la Ramstein, programată pe 18 iunie, potrivit Politico. Cererea vine în contextul unui avantaj temporar pe câmpul de luptă, pe care Kievul dorește să-l consolideze prin achiziții masive de sisteme de apărare aeriană, drone, muniție și echipamente de război electronic.

Finanțare de urgență pentru menținerea presiunii

Conform planului prezentat de oficialii ucraineni, fiecare stat aliat ar urma să contribuie între 2 și 6 miliarde de dolari, fie sub formă de granturi, fie ca împrumuturi. „Toată lumea vede că Rusia arde și vrem să ardă și mai tare, dar avem nevoie de finanțare pentru asta”, a declarat un oficial ucrainean de rang înalt pentru Politico.

Bugetul de apărare al Ucrainei pentru 2026 se ridică la 4.400 de miliarde de grivne (aproximativ 97 de miliarde de dolari), echivalentul a circa 40% din PIB, conform estimărilor oficiale de la Kiev — cel mai mare procent din lume. Cu toate acestea, Comisia Europeană estima în aprilie un deficit de finanțare a apărării de 19,6 miliarde de euro.

În paralel, la nivelul NATO se discută un pachet de ajutor militar de aproximativ 70 de miliarde de euro, care ar putea fi anunțat la summitul alianței de la Ankara. Ministrul ucrainean al Apărării, Mihailo Fedorov, a discutat deja propunerea cu reprezentanți din Norvegia, Suedia, Germania și Canada, transmite Politico.

Salarii majorate și contracte pe durată determinată

Totodată, președintele Volodimir Zelenski a anunțat vineri un pachet amplu de reforme în cadrul forțelor armate, menit să răspundă problemelor cronice de personal după peste patru ani de război. Solda de bază va crește cu o treime, de la 20.000 la 30.000 de grivne lunar (aproximativ 700 de dolari), pentru a ține pasul cu salariul mediu din economie, relatează Reuters.

Militarii de infanterie de pe linia frontului vor primi în medie 300.000 de grivne pe lună (circa 7.000 de dolari), comparativ cu 100.000–150.000 de grivne anterior. Ministrul Apărării Fedorov a descris aceasta drept „cel mai mare salariu pentru infanterie din lume”.

Pe lângă majorările salariale, Kievul introduce contracte pe durată determinată: 10 sau 14 luni pentru roluri de infanterie și asalt, respectiv 24 de luni pentru alte specializări de luptă, precum operatori de drone, artileriști și medici militari. La expirarea contractului, militarii beneficiază de o perioadă de 6 luni de scutire de la mobilizare.

Recrutare de voluntari străini

Zelenski a mai anunțat extinderea semnificativă a programului de recrutare a voluntarilor străini. Potrivit publicațiilor militare ucrainene, aproximativ 10.000 de voluntari din peste 70 de țări s-au alăturat armatei ucrainene de la începutul invaziei ruse. Obiectivul este ca până la 30–50% din pozițiile de infanterie și asalt să fie ocupate de recruți străini.

În plus, o nouă aplicație mobilă, Armiia+, permite transferurile între unități din cadrul aceluiași corp militar fără birocrație suplimentară — o măsură care răspunde nemulțumirilor legate de lipsa rotației pe front.

Industria de apărare în expansiune

Pe plan industrial, Ucraina a semnat aproape 20 de acorduri de producție comună de echipamente militare cu cinci țări europene, a declarat Ihor Fedirko, directorul Consiliului Armierilor din Ucraina, citat de Ukrinform. Dintre acestea, 12 acorduri sunt cu parteneri germani. Capacitatea anuală de producție a sectorului de apărare ucrainean este estimată la 55 de miliarde de dolari, din care 35 de miliarde sunt destinate sistemelor de lovire la distanță medie și lungă, inclusiv drone și rachete.

Inovațiile ucrainene în domeniu vor fi prezentate la salonul internațional de armament EUROSATORY 2026 de la Paris, care se desfășoară între 15 și 19 iunie — concomitent cu reuniunea de la Ramstein, într-un efort coordonat de a convinge aliații de capacitățile industriale ale Kievului. În același context, SUA au redus recent cu o treime avioanele alocate NATO în Europa, o decizie care sporește presiunea asupra aliaților europeni de a-și asuma o parte mai mare din efortul de apărare.