Trump sancționează CPI ca instituție: dolari blocați după 6 luni

Administrația Trump pregătește un pachet de sancțiuni care ar viza Curtea Penală Internațională (CPI) ca instituție — o escaladare semnificativă față de măsurile adoptate până acum, potrivit Reuters și The Wall Street Journal. Anunțul oficial ar urma să fie făcut în această săptămână, cu prilejul Adunării Generale a ONU de la New York.

Ce prevăd sancțiunile

Concret, noul pachet ar interzice cetățenilor și companiilor americane să efectueze tranzacții cu curtea de la Haga, cu o perioadă de grație de șase până la șapte luni înainte de intrarea în vigoare a interdicției. Orice transfer de bani, furnizare de bunuri sau servicii ar necesita ulterior o licență specială din partea Oficiului pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) al Trezoreriei SUA.

Efectul practic ar fi izolarea CPI de sistemul financiar global dominat de dolar, ceea ce ar bloca operațiunile zilnice ale curții, deplasările personalului și anchetele pe teren din Ucraina, Sudan, Gaza și alte zone de conflict.

O campanie în escaladare din 2025

Campania împotriva CPI a început în februarie 2025, când Trump a semnat un ordin executiv care autoriza sancțiuni împotriva curții. Inițial, măsurile au vizat judecători și procurori individuali — peste zece oficiali au fost sancționați până în prezent, inclusiv, în august 2026, președinta CPI, Tomoko Akane (Japonia), și procurorul-șef Abdoulaye Seye (Senegal), ale căror sancțiuni au intrat în vigoare pe 17 septembrie 2026.

Noul pachet marchează trecerea de la sancțiuni individuale la blocarea instituțională. Secretarul de Stat Marco Rubio anunțase în iulie 2026 o campanie de izolare a curții pe plan internațional, solicitând altor state să se retragă din tribunal.

Declanșatorul: mandatele pentru Netanyahu și Gallant

Motivul declarat de administrația Trump este că CPI și-a depășit competența urmărindu-i pe oficiali ai unor țări care nu sunt membre ale curții — atât SUA, cât și Israel nu au ratificat Statutul de la Roma. Declanșatorul direct al escaladei din 2026 îl constituie emiterea mandatelor de arestare în noiembrie 2024 pentru premierul israelian Benjamin Netanyahu și fostul ministru al apărării Yoav Gallant, acuzați de crime de război și crime împotriva umanității în contextul conflictului din Gaza.

Washingtonul cere explicit retragerea acestor mandate, precum și sistarea anchetei privind trupe americane implicate în operațiuni din Afganistan. Aceeași logică a urmăririi unor oficiali din țări nemembre fusese invocată și în cazul mandatelor emise în 2023 pentru Vladimir Putin, deși motivul explicit al campaniei Trump rămâne legat de Israel.

Reacții internaționale

CPI a calificat pachetul drept un „atac flagrant" asupra independenței judiciare și a avertizat că ordinea juridică internațională este pusă în pericol atunci când tribunalele sunt amenințate tocmai pentru că aplică legea. Curtea a anunțat că va continua să funcționeze indiferent de presiunile externe.

Japonia a catalogat sancționarea cetățeanei sale Tomoko Akane drept „foarte nefericită" și și-a reafirmat sprijinul față de curte. Olanda, țara gazdă a CPI, a dezaprobat măsurile și a invitat-o pe Akane la consultații privind sprijinul continuu al Olandei față de tribunal. Mai multe organizații pentru drepturile omului au contestat în instanță sancțiunile individuale emise anterior.

Curtea de la Haga are în desfășurare dosare active împotriva unor lideri acuzați de crime internaționale, inclusiv procesul fostului președinte filipinez Rodrigo Duterte. Sancțiunile financiare nu anulează mandatele existente — numai CPI poate face acest lucru — însă paralizarea resurselor instituției i-ar afecta grav capacitatea de a-și îndeplini misiunea.