Trump declară Hormuzul teritoriu american; Iranul respinge pretenția

Donald Trump a declarat că Strâmtoarea Hormuz este „teritoriu american", anunțând că Statele Unite exercită control total asupra uneia dintre cele mai importante căi maritime din lume. Iranul a respins categoric pretenția și a avertizat că va răspunde cu forță oricărei noi provocări.

Trump postează harta Hormuzului etichetat „New US Territory"

Pe 14 august, Trump a afirmat că, „după înfrângerea Iranului", intenționează să declare Strâmtoarea Hormuz teritoriu al Statelor Unite. „Controlăm strâmtoarea. O controlăm prin blocadă", a precizat el. Trei zile mai târziu, președintele american a publicat pe Truth Social o hartă în care Hormuzul era etichetat explicit „New US Territory" — Nou teritoriu SUA.

„Am control total asupra acelei întregi regiuni din jurul Strâmtorii Hormuz, inclusiv zonele terestre. Ar vrea să încheie un acord, dar nu sunt pregătiți să accepte termenii potriviți", a susținut Trump vineri, 22 august.

Declarațiile au stârnit reacții imediate din Teheran. Viceprim-ministrul de externe iranian a afirmat că „Strâmtoarea Hormuz a fost iraniană, este iraniană și va rămâne iraniană", potrivit Al Jazeera.

Pezeshkian: „E momentul să închidem războiul din poziție de forță"

Respingerea revendicărilor americane a venit și din partea președintelui iranian Masoud Pezeshkian, care a adăugat însă și un semnal de disponibilitate diplomatică.

„E mai bine să punem capăt războiului acum, cât suntem într-o poziție de putere și demnitate", a declarat Pezeshkian, conform Al Jazeera. Liderul iranian a adăugat că „întreaga lume recunoaște victoria noastră" și că niciun articol din eventuala înțelegere nu ar putea fi interpretat drept capitulare din partea Teheranului.

Cu toate acestea, generalul-maior Ali Abdollahi, șeful Statului Major iranian, a transmis un mesaj mai dur: „Cu pregătire deplină pe pământ, pe mare, în aer, în apărarea aeriană și în spațiul cibernetic, forțele armate iraniene vor răspunde amenințărilor noi ale inamicului cu răspunsuri zdrobitoare, punitive și devastatoare."

Fără a răspunde direct declarațiilor iraniene, Trump a susținut că Iranul „ar vrea cu tot dinadinsul să ajungă la un acord, dar nu e pregătit". El a invocat și situația economică a Iranului: „Nu-și plătesc soldații, nu-și plătesc poliția. Au o inflație de 350%." Mediile pro-stat iraniene au respins cifra drept „o afirmație neîntemeiată, fără corespondență cu realitatea economică".

Petroliere cu AIS dezactivat — risc de deversare în Golf

Una dintre consecințele mai puțin vizibile ale crizei este creșterea alarmantă a numărului de petroliere care dezactivează sistemele de identificare automată (AIS) pentru a evita atacurile iraniene.

De la 1 martie 2026, au fost înregistrate 1.514 traversări cu transponderii opriți în și dinspre Golful Persic, potrivit The Jerusalem Post, care citează date de monitorizare maritimă. Dezactivarea AIS — obligatorie prin reglementări ONU din 2004 pentru navele cargo internaționale — reduce drastic capacitatea de reacție în caz de accident.

Un exemplu concret: nava Caroline Bezengi, care transporta aproximativ 800.000 de barili de petrol rusesc, a navigat fără identificare. Pe 3 august, nava Minoan Pioneer a fost lovită de un proiectil necunoscut în apropierea coastei Omanului, într-un atac pe care autoritățile americane l-au atribuit Iranului.

Consecințele s-au materializat deja: o scurgere de petrol acoperă în prezent între 400 și 500 de mile pătrate, ajungând la ecosistemele de mangrove ale Insulei Qeshm.

„Când tot mai multe nave devin nevăzute, capacitatea de monitorizare scade", a avertizat Kaveh Madani, directorul Institutului Universitar al ONU (UN University Institute). „Într-o cale navigabilă îngustă și strategic aglomerată precum Strâmtoarea Hormuz, transparența redusă adaugă un alt strat de risc de mediu."

Bilanțul uman: 18 militari americani morți, peste 750 de răniți

La aproape șase luni de la declanșarea conflictului (28 februarie 2026), Pentagonul a actualizat joi bilanțul de victime americane: 18 militari uciși și 757 de răniți, cu 60 de cazuri noi adăugate față de ziua precedentă. Cifrele includ victimele din Operațiunea Epic Fury, dar și cele din faza de presiune economică reluată pe 7 iulie.

Amploarea blocadei este confirmată și de numărul navelor comerciale afectate: potrivit CENTCOM, 68 de vase au fost redirecționate de la ruta obișnuită prin Hormuz de la începutul operațiunilor navale americane. Doi marinari au mai fost uciși săptămâna aceasta în Strâmtoare, conform USNI News.

Portavionul USS Abraham Lincoln a părăsit joi Orientul Mijlociu după un deployment record de nouă luni — mult peste norma de șase-șapte luni —, fiind înlocuit de USS George Washington, detașat din baza din Japonia.

NATO pregătește o coaliție maritimă; Teheranul avertizează din spațiu

Pe 19 august, ofițeri superiori ai apărării din țările NATO s-au întâlnit prin videoconferință, sub coordonarea Cartierului General Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SHAPE), pentru a discuta opțiunile de securizare a tranzitului prin Hormuz. Aceasta vine în contextul în care Trump a anunțat sancțiuni economice fără precedent împotriva Iranului. NATO a precizat că nu va conduce o misiune proprie, dar oferă cadrul de coordonare pentru o coaliție de aproximativ o duzină de țări, organizată de Franța și Marea Britanie.

La Geneva, ambasadorul iranian la ONU, Ali Bahreini, a lansat un avertisment în fața Conferinței pentru Dezarmare: „Dezvoltarea capacităților militare și ofensive americane în spațiu ar putea împinge alte țări să-și dezvolte capacități de contrabalansare și să intensifice cursa înarmărilor în spațiu." Iranul a anunțat că va inaugura noi facilități, inclusiv baza de lansare Chabahar, și va lansa primul său satelit radar produs intern.