Trump: acordul cu Iranul, „foarte posibil”

Președintele american Donald Trump a declarat miercuri că un acord cu Iranul este „foarte posibil”, subliniind că în ultimele 24 de ore au avut loc „discuții foarte bune” între Washington și Teheran. Totodată, liderul de la Casa Albă a lansat un ultimatum clar: dacă Iranul nu acceptă termenii propuși, Statele Unite vor relua bombardamentele „la un nivel și o intensitate mult mai mari decât înainte”.

Declarația marchează o schimbare de ton față de escaladarea militară din Strâmtoarea Hormuz, unde SUA au suspendat recent operațiunea „Project Freedom”, și vine în contextul unor negocieri diplomatice intense, confirmate de multiple surse internaționale.

Condiții nucleare fără precedent

Potrivit Fox News, care citează o convorbire telefonică cu Trump, președintele american consideră un eventual memorandum drept „un punct de cotitură” și estimează semnarea acestuia într-o săptămână. CNN relatează, citând surse apropiate negocierilor, că discuțiile vizează un moratoriu de peste 10 ani asupra îmbogățirii uraniului.

Printre condițiile acordului, conform declarațiilor lui Trump, se numără exportul uraniului îmbogățit iranian către Statele Unite și suspendarea activității instalațiilor nucleare subterane ale Iranului. Dacă aceste condiții sunt respectate, președintele american a scris pe Truth Social că războiul s-ar putea încheia curând, iar transporturile de petrol și gaze naturale ar putea fi reluate.

Teheranul „analizează” propunerea

Iranul a confirmat că analizează propunerea americană, potrivit The New York Times, deși publicația notează semnale contradictorii din partea oficialilor iranieni privind seriozitatea cu care tratează oferta. Ministrul de externe iranian Abbas Araghchi, aflat la Beijing pentru consultări cu omologul chinez Wang Yi, a afirmat că Iranul a dobândit „o poziție internațională consolidată” în urma conflictului, conform Al Jazeera.

Discuțiile de la Beijing s-au concentrat pe redeschiderea Strâmtorii Hormuz, un obiectiv prioritar pentru China, principalul cumpărător al petrolului din zonă.

Israel și Franța, poziții aliniate

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a afirmat că nu este surprins de evoluția negocierilor, precizând că există „coordonare deplină” între SUA și Israel, relatează The Jerusalem Post. Declarația sugerează că Israelul este informat și aliniat cu strategia diplomatică americană.

De cealaltă parte, Franța a transmis atât Washingtonului, cât și Teheranului condițiile sale pentru implicarea în securizarea Strâmtorii Hormuz, potrivit Economica.net. Portavionul Charles de Gaulle a traversat Canalul Suez, semnalând disponibilitatea militară a Franței în regiune.

Impactul economic al crizei din Hormuz

În timp ce negocierile diplomatice avansează, efectele blocadei din Strâmtoarea Hormuz continuă să se resimtă la nivel global. Exporturile americane de produse petroliere au atins un record de 8,2 milioane de barili pe zi, conform datelor Bloomberg citate de OilPrice, pe măsură ce țările caută surse alternative de aprovizionare.

În California, ultima navă-cisternă cu țiței din Orientul Mijlociu a ajuns în port, în condițiile în care prețul benzinei a depășit 6 dolari pe galon, transmite The Guardian. CNBC avertizează că lipsa combustibilului de aviație amenință călătoriile de vară în Europa și Asia, după ce exporturile din Golful Persic — cea mai mare sursă mondială de kerosen — au fost întrerupte de conflictul militar din Hormuz.

Un eventual acord SUA-Iran ar putea debloca aceste fluxuri energetice, dar analiștii rămân prudenți, dat fiind tonul contradictoriu al Teheranului și istoria negocierilor nucleare eșuate din ultimul deceniu.