Summitul NATO: Turcia arestează, Franța vrea să iasă

Liderii occidentali accelerează pregătirile pentru Summitul NATO de la Ankara, programat pe 7 și 8 iulie 2026, în contextul unor controverse fără precedent: arestări în masă în țara gazdă, o voce de stânga franceză care cere ieșirea din alianță și un avertisment că Rusia ar putea ataca un aliat NATO după încheierea conflictului din Ucraina.

Turcia arestează sute de persoane înaintea summitului

Autoritățile turce au reținut 225 de persoane, inclusiv academicieni, profesori și activiști suspectați de legături cu grupări extremiste, înaintea summitului NATO din Ankara. Printre cei arestăți se numără un activist de mediu în vârstă de 79 de ani.

Zeci de jurnaliști independenți au fost refuzați la acreditare fără explicații din partea autorităților turce. Publicațiile vizate sunt, în majoritate, critice la adresa președintelui Recep Tayyip Erdoğan. Autoritățile din Ankara au interzis, începând de duminică, adunările publice, conferințele de presă și afișajele în capitală, mobilizând circa 40.000 de ofițeri de poliție.

Institutul Internațional al Presei a transmis o scrisoare secretarului general NATO, Mark Rutte, prin care solicită reconsiderarea acreditărilor. Organizația Human Rights Watch a criticat NATO pentru tolerarea „abordării extrem de represive” a țării gazdă. Turcia se plasează pe locul 163 dintre 180 de state în clasamentul libertății presei și are al treilea cel mai mare număr de jurnaliști încarcerați din Europa, potrivit organizațiilor pentru libertatea presei.

Erdoğan cere includerea Turciei în arhitectura de apărare europeană

Președintele turc Recep Tayyip Erdoğan a cerut, cu ocazia deschiderii Summitului Parlamentar NATO de la Istanbul, „integrarea” țării sale în structurile de apărare europene și ridicarea restricțiilor privind exporturile din industria de apărare între aliați.

Erdoğan a făcut referință în special la programul SAFE — inițiativa Uniunii Europene de susținere a industriei de apărare europene — din care Turcia a fost exclusă ca țară non-membră UE. „Dacă vrem să depășim provocările cu care ne confruntăm, trebuie să împărțim povara în mod echitabil, eliminând barierele în calea comerțului din industria de apărare”, a declarat liderul turc, conform AFP.

Turcia deține a doua cea mai mare armată din cadrul NATO, iar industria sa de apărare — aflată în creștere rapidă — ocupă locul 11 la nivel global.

Mélenchon: Franța nu poate rămâne în NATO

Jean-Luc Mélenchon, candidatul partidului La France Insoumise (stânga radicală) la alegerile prezidențiale din Franța, pledează pentru ieșirea țării din NATO și adoptarea unei poziții de „nealiniere cooperativă”. „Nu se poate pune problema să rămânem în NATO și nici să intrăm în noi coaliții militare”, a declarat Mélenchon, conform AFP.

Candidatul propune o „politică de cooperare consolidată” cu China și negocieri cu Rusia pentru „garanții reciproce” după retragerea acesteia din Ucraina. Mélenchon a minimizat responsabilitatea Rusiei în conflictul ucrainean, afirmând că acesta a fost „în mare parte creat” de cei care îl deplâng acum.

Cheltuielile de apărare, marele subiect al summitului

Prim-ministrul britanic Keir Starmer s-a întâlnit cu secretarul general Mark Rutte la Downing Street, reafirmând că Marea Britanie vede NATO drept „cea mai de succes alianță militară pe care a cunoscut-o vreodată lumea”. Întâlnirea a avut loc în contextul unor tensiuni interne: potrivit declarațiilor fostului ministru al apărării John Healey, Regatul Unit urmează să cheltuiască în apărare doar 2,68% din PIB până în 2030 — sub obiectivul NATO de 3,5%. Planul de investiții anunțat — 13,5 miliarde de lire sterline — este apreciat ca insuficient față de cei 28 de miliarde așteptați de aliați.

Canada se prezintă la Ankara cu un angajament mai ferm. Prim-ministrul Mark Carney a confirmat, în convorbirea cu secretarul general Rutte, că țara a atins pentru prima dată obiectivul NATO de 2% din PIB alocat apărării de la căderea Zidului Berlinului. Canada se angajează să atingă, în perspectivă, ținta de 5% din PIB. Prin Operațiunea REASSURANCE, Canada și-a desfășurat în Europa cea mai mare prezență militară susținută din ultimele trei decenii.

România și-a definit la rândul său obiectivele pentru summitul de la Ankara: consolidarea prezenței aeriene pe flancul estic și un angajament mai puternic al alianței pentru apărarea Mării Negre, detaliate în ședința CSAT convocată de președintele Nicușor Dan.

Estonia la summitul parlamentar: 5% din PIB, Ucraina în NATO

Lauri Hussar, președintele parlamentului eston (Riigikogu), a vorbit luni la Summitul Parlamentar NATO din Istanbul — eveniment care precede summitul liderilor de la Ankara. Hussar a apelat la majorarea urgentă a cheltuielilor de apărare la 5% din PIB de către toți aliații, subliniind că Estonia a atins deja această țintă.

„Apărarea solidă reduce probabilitatea războiului”, a declarat Hussar, adăugând că Rusia nu-și va schimba cursul decât atunci când va înțelege că victoria este imposibilă. El a reiterat că aderarea Ucrainei la NATO trebuie să rămână pe agenda alianței.

Avertismentul olandez: Rusia poate ataca NATO la un an după Ucraina

Serviciile de informații militare ale Olandei (MIVD) avertizează că, în cel mai pesimist scenariu, Rusia ar putea lansa un conflict armat limitat împotriva unui stat membru NATO la cel mult un an după încheierea conflictului din Ucraina, potrivit raportului anual al Ministerului Apărării olandez.

Ministra olandeză a apărării, Dilan Yeşilgöz, a declarat că lumea traversează o perioadă de instabilitate crescândă și că Europa trebuie să-și asume o responsabilitate mai mare pentru propria securitate. Raportul avertizează și asupra amenințărilor emergente din noi domenii: cyberspațiu, spațiu cosmic, drone și inteligență artificială.