Summit Kiev: Serbia nu semnează; România susține Ucraina

Liderii participanți la cel de-al cincilea Summit Ucraina – Europa de Sud-Est, desfăşurat miercuri la Kiev cu ocazia Zilei Statalității Ucrainene, au adoptat o declarație comună de condamnare a agresiunii militare a Rusiei şi de sprijin pentru aderarea Ucrainei la NATO şi Uniunea Europeană. Excepția notabilă a summitului a constituit-o Serbia: preşedintele Aleksandar Vucic a refuzat să semneze documentul, declarând că aceasta ar echivala cu „trădarea Rusiei”.

Ce prevede Declarația de la Kiev

Documentul adoptat reafirmă susținerea necondiționată a semnatarilor pentru independența, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei în frontierele recunoscute internațional, cu angajamentul de a furniza „sprijin cuprinzător şi susținut atât timp cât va fi necesar”.

Declarația susține dreptul Ucrainei de a-şi alege propriile aranjamente de securitate, cu referire directă la aderarea la NATO „de îndată ce condițiile de securitate o vor permite”. Aparțenența la Alianță este descrisă drept „cea mai eficientă opțiune de securitate” pentru Ucraina. Un capitol separat vizează Marea Neagră, subliniind importanța strategică a regiunii şi angajamentele privind libertatea de navigație şi protecția infrastructurii critice.

Serbia: prezentă, dar fără semnătură

Vucic a ales să participe — o premieră: prima vizită oficială a unui preşedinte sârb în Ucraina. Cu toate acestea, el a refuzat să semneze declarația, invocând „echidistanța” față de Rusia, de care Serbia depinde aproape integral pentru aprovizionarea cu energie. Belgradul nu a aderat nici la sancțiunile occidentale impuse Moscovei. Drept gest concret de bunăvoință, Vucic a anunțat alocarea a două milioane de euro pentru refacerea sectorului energetic ucrainean şi disponibilitatea de a contribui la reconstrucția postbelică.

Nicuşor Dan: „Investiție în propria noastră securitate”

Preşedintele României a participat la summit şi a avut o întâlnire bilaterală cu Volodimir Zelenski. Nicuşor Dan a subliniat că sprijinul pentru Ucraina are o dimensiune directă pentru România: „Investiția în apărarea Ucrainei reprezintă totdată o investiție în propria noastră securitate.” El a condamnat „instrumentalizarea periculoasă a istoriei de către Rusia”, declarând că „o Europă sigură şi o ordine globală stabilă sunt imposibile fără o Ucraină pe deplin suverană şi în siguranță”.

Summitul marchează a doua vizită a lui Nicuşor Dan la Kiev în două zile, după deplasarea din 14 iulie când preşedintele român exprimase sprijinul pentru suveranitatea Ucrainei şi importanța strategică a Mării Negre.

Von der Leyen: pachet de 18 miliarde de euro

Ursula von der Leyen, ajunsă pentru a 11-a oară la Kiev de la debutul invaziei, a anunțat un pachet de sprijin pentru apărare în valoare de 18 miliarde de euro şi noi inițiative de integrare a industriilor de apărare ucraineană şi europeană. „Ucraina a construit un puternic avânt militar. Balanța se înclină”, a declarat şefa Comisiei Europene. Aliații NATO au furnizat deja 70 de miliarde de euro în echipamente militare, asistență şi instruire în 2026, cu angajamentul menținerii unui nivel cel puțin echivalent în 2027.

Zelenski: „O Ucraină fără Rusia”

Gazdă a summitului, Volodimir Zelenski a reafirmat obiectivul strategic al Kievului: „O Ucraină fără Rusia, fără război şi alături de UE.” El a anunțat că Ucraina produce deja 10 milioane de drone pe an, cu un obiectiv de dublare, şi că țara se apropie de statutul de al treilea producător autorizat de rachete pentru sistemul american de apărare antiaeriană Patriot.

Participanți şi context

Al cincilea summit al formatului regional – precedat de ediții la Odesa, Dubrovnik, Atena şi Tirana – a reunit, pe lângă reprezentanții deja menționați, şi pe Maia Sandu (Republica Moldova), Bajram Begaj (Albania), Janez Jansa (Slovenia) şi Jakov Milatovic (Muntenegru). Declarația de la Kiev vizează explicit şi parcursul european al Republicii Moldova, țară candidată la aderarea în UE.