Suedezii votează azi: dreapta și stânga, separate de 0,3 puncte

Suedezii se îndreaptă duminică spre secțiile de vot pentru a alege cei 349 de membri ai Riksdag-ului, în alegerile parlamentare cele mai strânse din ultimii ani. Ultimele sondaje plasau cele două blocuri la o distanță de doar 0,3 puncte procentuale — un scrutin pe muchie de cuțit al cărui rezultat va decide dacă Suedia va cunoaște primul ei guvern cu o componentă de extremă dreaptă.

Tabloul politic: două blocuri aproape la egalitate

Conform sondajelor agregate publicate pe 12 septembrie, Socialdemokraterna (Partidul Social-Democrat) conduce cu 28,3% din intenții de vot, urmat de Sverigedemokraterna (Democrații Suediei) cu 19,3% și de Moderaterna cu 17,4%. Blocul de stânga — format din Social-Democrați, Partidul de Stânga, Verzi și potențial Centerpartiet — totalizează aproximativ 49–50,8%, în timp ce blocul de dreapta al premierului Ulf Kristersson adună 47,6–49%.

Secțiile de vot s-au deschis la ora 8:00 și se vor închide la 20:00 ora locală, potrivit Al Jazeera. Primele cifre preliminare oficiale sunt așteptate la ora 21:00, iar rezultatele finale vor fi confirmate în zilele următoare.

Sweden Democrats: de la margine la posibilă participare la guvern

Cel mai urmărit partid al acestor alegeri este Sverigedemokraterna, fondat în 1988 cu rădăcini în mișcarea neo-nazistă suedeză — un trecut față de care partidul s-a distanțat public în 2025. În ultimii patru ani, au oferit sprijin parlamentar guvernului minoritar al lui Kristersson fără a deține portofolii ministeriale.

Pe 1 aprilie 2026, premierul Kristersson a anunțat că, în cazul unei victorii a dreptei, Sweden Democrats vor intra efectiv în cabinet, cu responsabilități majore în domeniul migrației și integrării. O astfel de mișcare ar reprezenta o premieră în istoria politică suedeză și s-ar înscrie în tendința europeană a ascensiunii dreptei radicale — ilustrată recent în Germania, unde AfD a câștigat Saxonia-Anhalt cu 44%, rămânând totuși în opoziție din cauza „cordonului sanitar" impus de celelalte partide.

Mizele scrutinului: imigrație, violență și NATO

Conform Al Jazeera, imigrația rămâne tema dominantă a campaniei. Criza refugiaților din 2015 — când Suedia a primit 163.000 de cereri de azil, unul dintre cele mai mari numere per capita din UE — a propulsat Sweden Democrats din marginea politicii în centrul ei. Ambele blocuri promit restricții suplimentare, cu intensitate diferită.

Violența legată de bandele criminale reprezintă o altă prioritate electorală. Cu o populație de 10,6 milioane de locuitori, Suedia înregistrează una dintre cele mai ridicate rate de violență cu armă de foc din Europa, deși statisticile din 2025–2026 arată o tendință de scădere față de 2022.

Pe plan extern, premierul Kristersson avertizează că un guvern de stânga ar reduce cheltuielile de apărare, periclitând angajamentele Suediei în cadrul NATO, la care țara a aderat în 2024. Blocul de stânga, condus de fosta premieră Magdalena Andersson, susține cheltuieli sociale mai mari și o poziție distinctă față de Israel, inclusiv reluarea finanțării UNRWA.

Context european: un val care testează democrațiile

Scrutinul suedez vine într-un moment în care forțele de dreapta radicală câștigă teren pe continent. Potrivit The Guardian, alegerile pun în balanță și reputația Suediei de campion global al drepturilor omului. Analiști citați de CNBC subliniază că factori externi — de la postura lui Trump față de NATO la presiunile economice — au influențat puternic agenda acestei campanii.

Primele rezultate preliminare sunt așteptate diseară, iar tabloul politic complet se va contura în cursul nopții.