Submarine rusești, prinse spionând cabluri NATO

Forțele armate britanice și norvegiene au condus o operațiune militară de peste o lună pentru a detecta și urmări trei submarine rusești care efectuau activități de supraveghere asupra infrastructurii submarine critice din Atlanticul de Nord, a dezvăluit miercuri ministrul apărării al Marii Britanii, John Healey.

Într-un discurs susținut la Downing Street, Healey a transmis un mesaj direct adresat Moscovei: „Președintelui Putin, îi spun: vă vedem. Vedem ce faceți la cablurile și conductele noastre și trebuie să știți că orice încercare de a le deteriora nu va fi tolerată și va avea consecințe grave”.

Trei submarine, o operațiune secretă

Potrivit Ministerului Apărării britanic, operațiunea a vizat un submarin de atac din clasa Akula și două submarine specializate aparținând GUGI — Direcția Principală pentru Cercetări în Adâncuri a Marinei Ruse. Această unitate, descrisă de expertul NATO James Appathurai drept „un eufemism pentru o structură paramilitară bine finanțată”, are misiunea de a cartografia cablurile submarine și conductele energetice occidentale în timp de pace, pentru a le putea sabota în caz de conflict.

Submarinul de atac a fost desfășurat ca diversiune, în timp ce navele GUGI operau în apropierea infrastructurii critice, relatează comunicatul oficial britanic. Forțele Royal Navy au lansat operațiuni de urmărire 24/7, desfășurând sonde sonobuoy pentru a localiza și monitoriza submarinele.

Forțe mobilizate și rezultate

Conform datelor oficiale, operațiunea a implicat aproximativ 500 de militari britanici, o fregată a Royal Navy, avioane de patrulă maritimă P-8 Poseidon și elicoptere Merlin. Aeronavele au zburat peste 450 de ore, iar fregata a parcurs mii de mile nautice. Din partea Norvegiei, au participat un avion P-8 și o fregată, a precizat ministrul apărării norvegian Tore O. Sandvik.

Submarinele rusești s-au retras spre nord după ce au fost expuse, fără ca infrastructura să fi fost deteriorată.

Amenințarea asupra cablurilor submarine

Aproximativ 99% din telecomunicațiile și traficul de date internațional trec prin cabluri submarine, iar jumătate din gazul care alimentează locuințele britanice este transportat prin conducte subacvatice, a subliniat Healey în discursul său.

Prezența navelor rusești în apropierea apelor britanice a crescut cu 30% în ultimii doi ani, conform datelor Ministerului Apărării de la Londra. Incidentele nu sunt izolate — în noiembrie 2025, două cabluri submarine au fost tăiate în Marea Baltică, între Suedia și Lituania, respectiv între Germania și Finlanda, episoade atribuite unor activități ostile.

Răspunsul aliat

Operațiunea se înscrie într-un efort mai larg de descurajare. În decembrie 2025, Marea Britanie și Norvegia au constituit o flotă comună de cel puțin 13 nave de război — opt fregate britanice și cinci norvegiene — destinată protejării infrastructurii submarine din Atlanticul de Nord.

Londra a comunicat investiții suplimentare de 100 de milioane de lire sterline în avioanele P-8 de vânătoare de submarine și lansarea programului Atlantic Bastion, care va dezvolta tehnologii autonome și capabilități navale hibride. Totodată, un grup de portavioane va fi desfășurat în Marea Nordului.

„Orice încercare de a ținti infrastructura noastră critică va fi detectată și va întâmpina consecințe”, a avertizat ministrul norvegian Sandvik, adăugând că „escaladarea tensiunilor în Arctică nu este în interesul nimănui”.

Contextul geopolitic

Healey a subliniat că Rusia rămâne „amenințarea principală” pentru securitatea europeană, în ciuda atenției internaționale concentrate asupra conflictului din Iran. „Putin ar vrea ca noi să fim distrași de Orientul Mijlociu. Nu îl vom pierde din vedere pe Putin”, a declarat ministrul apărării britanic.

Dezvăluirea vine într-un moment în care NATO traversează o criză transatlantică, iar mai mulți aliați europeni își reevaluează capabilitățile militare în fața amenințărilor hibride rusești.