SUA sancționează ICC cu interdicție totală, ore după Nobelul Pillay

Administrația Trump a sancționat vineri Curtea Penală Internațională (CPI) la nivel instituțional, interzicând toate tranzacțiile cu tribunalul de la Haga și tăindu-i accesul la sistemul financiar american, la companiile de tehnologie din SUA și la utilizarea dolarului. Secretarul de Stat Marco Rubio a anunțat măsura în aceeași zi în care fosta judecătoare CPI, jurista sud-africană Navi Pillay, a primit Premiul Nobel pentru Pace 2026.

Ce interzic sancțiunile

Pachetul de sancțiuni blochează orice tranzacție a persoanelor și companiilor americane cu CPI, taie accesul la serviciile bancare și de asigurări cu baze în SUA, interzice utilizarea dolarului în operațiunile curții și restricționează accesul la software și servicii tehnologice americane. Departamentul Trezoreriei a emis licențe generale limitate pentru activități esențiale — menținerea operațiunilor de bază, serviciile IT existente, planul de pensii și activitățile legate de deținuți. Entitățile vizate au la dispoziție șase luni pentru conformare.

„Vom interzice tranzacțiile cu această curte renegată, tăindu-i resursele și paralizându-i capacitatea de a acționa împotriva noastră", a declarat Rubio, care a avertizat că SUA vor „pune capăt CPI" dacă aceasta nu renunță la ceea ce administrația numește „amenințări" la adresa cetățenilor americani și a aliaților săi. Rubio a adăugat că SUA „nu recunosc jurisdicția acestei false curți".

Contextul Nobel — un mesaj dublu pe aceeași zi

Anunțul sancțiunilor a venit la câteva ore după ce Comitetul Nobel de la Oslo a acordat Premiul pentru Pace 2026 fostei judecătoare CPI Navi Pillay, recunoscând contribuțiile sale la dreptul internațional și la tragerea la răspundere a autorilor de crime grave. Comitetul Nobel a semnalat că premiul constituie și o avertizare împotriva atacurilor politice la adresa judecătorilor și instituțiilor de drept internațional.

Reacția internațională

Uniunea Europeană a calificat anunțul drept „profund regretabil" și și-a reafirmat sprijinul față de CPI. Comisia Europeană a precizat că va lucra cu curtea și cu cei 125 de semnatari ai Statutului de la Roma pentru a-i apăra independența, menționând că perioada de tranziție de șase luni lasă deschisă calea negocierilor cu Washingtonul. Blocul comunitar a semnalat că este pregătit să adopte măsuri pentru a proteja operatorii europeni afectați.

Prim-ministrul olandez Dick Schoof a transmis că Țările de Jos, gazdă a sediului CPI de la Haga, vor apăra curtea „piatră cu piatră".

Poziția CPI

Procurorul adjunct al CPI, Nazhat Shameem Khan, a condamnat sancțiunile, declarând că acestea „trebuie respinse" și că activitatea curții va continua. Potrivit Reuters și presei internaționale, CPI pregătise deja planuri de migrare de la software Microsoft la alternative, anticipând restricțiile americane.

Context: escaladare graduală din 2025

Noile sancțiuni reprezintă o escaladare față de măsurile din februarie 2025, când administrația Trump a vizat judecători și oficiali individuali ai CPI, inclusiv fostul procuror Karim Khan. Tensiunile s-au intensificat după ce CPI a emis un mandat de arestare pentru prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu, în contextul conflictului din Gaza. SUA și Turcia sunt singurele state NATO care nu au ratificat Statutul de la Roma și nu sunt membre ale CPI, care numără în total 125 de state membre.