SUA reduc forțele alocate NATO: Europa trebuie să se apere singură

Statele Unite au notificat oficial aliații NATO că vor reduce semnificativ contribuțiile la Modelul de Forțe al Alianței, conform unui comunicat al Comandamentului European al SUA (EUCOM). Decizia, aliniată la Strategia Națională de Apărare 2026 și la viziunea administrației Trump pentru o „NATO 3.0”, marchează o schimbare fundamentală în arhitectura de securitate transatlantică.

Generalul Alexus Grynkewich, comandantul suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR), a declarat că „a existat o codependență nesănătoasă în Modelul de Forțe NATO față de forțele americane” și că „președintele Trump, secretarul Apărării Hegseth și alții au afirmat clar că acest lucru trebuie să se schimbe — și se va schimba”.

Ce anume va reduce Washington

Potrivit publicației germane Der Spiegel, care a dezvăluit prima planul pe baza unor surse din cadrul Alianței — informații confirmate ulterior de Reuters prin trei surse din administrația americană —, reducerile vizează:

• Avioane de vânătoare disponibile pentru NATO: scădere cu aproximativ o treime
• Bombardiere strategice: reducere la jumătate față de nivelul actual
• Distrugătoare: mai puține nave puse la dispoziția fondului de criză
• Submarine: retragere completă din fondul de capacități NATO
• Drone armate: reducere semnificativă a furnizării
• Avioane de realimentare în zbor: diminuare substanțială

Planul a fost prezentat inițial de Alexander Velez-Green, emisarul secretarului Apărării Pete Hegseth, la o reuniune confidențială a NATO de la Bruxelles, la sfârșitul lunii mai. Conform relatărilor, aliații europeni prezenți au fost „șocați”, anticipând reduceri mai mici și treptate.

Ce cere Washington de la aliați

SACEUR a transmis că aliații europeni și Canada trebuie „să-și crească rapid numărul de aeronave cu și fără pilot și de nave militare” puse la dispoziția Alianței. Colonelul Martin O’Donnell, purtătorul de cuvânt al cartierului general militar NATO, a subliniat că „statele trebuie pur și simplu să aloce NATO capacitățile pe care le dețin deja”.

Argumentul central al Pentagonului este că posibilitatea unor conflicte simultane în mai multe regiuni ale lumii obligă SUA să-și reorienteze resursele. Europa și Canada dispun, în viziunea Washingtonului, de capacități suficiente pentru a-și asuma responsabilitatea principală în fața amenințărilor la adresa securității de pe continent.

Inițiativa este coordonată de Elbridge Colby, subsecretarul american al Apărării pentru politici, iar schimbările au fost pregătite pe parcursul mai multor luni, în coordonare cu structurile NATO și armata americană. Detaliile concrete urmează să fie discutate la reuniunea miniștrilor Apărării din 18 iunie, în pregătirea summitului de la Ankara.

Trump confirmă prezența la Ankara

Secretarul de stat Marco Rubio a confirmat miercuri, în fața Comisiei pentru Afaceri Externe a Camerei Reprezentanților, că președintele Donald Trump va participa personal la summitul NATO de la Ankara, programat pentru 7-8 iulie. Rubio a descris reuniunea ca fiind „probabil cea mai importantă întâlnire din istoria NATO, pentru că sunt lucruri care trebuie clarificate și reparate”.

Participarea lui Trump era incertă, în contextul în care președintele american și-a exprimat în repetate rânduri frustrarea față de aliații care nu au permis SUA să utilizeze bazele militare de pe teritoriul lor în timpul conflictului din Iran. Rubio a menționat că principala iritare a președintelui provine tocmai din această refuzare a accesului la baze în momente de criză.

Zelensky cere scut antibalistic european

În paralel cu anunțul american, președintele ucrainean Volodimir Zelensky a susținut, după întâlnirea cu Consiliul Atlanticului de Nord al NATO la Kiev, că summitul de la Ankara ar putea aduce o decizie privind dezvoltarea unui sistem european de apărare antibalistică. „Europa va deveni cu adevărat mai puternică când va realiza acest lucru”, a afirmat Zelensky, adăugând că „timpul contează enorm”.

Liderul ucrainean a cerut totodată statelor NATO să ajute Ucraina să obțină licențe pentru producerea sistemelor Patriot, argumentând că „capacitatea actuală de producție a sistemelor Patriot nu este suficientă pentru a face față tuturor amenințărilor existente și potențiale din întreaga lume”. Zelensky a îndemnat toate statele europene cu capacități industriale de apărare „să înceapă producția la scară largă”.

Context: România pe linia din față

Decizia americană capătă o relevanță aparte pentru România, stat NATO de frontieră aflat în vecinătatea directă a războiului din Ucraina. Prezența militară aliată pe teritoriul românesc a crescut semnificativ în ultimii ani — recent, avioane Eurofighter italiene au fost dislocate la baza Mihail Kogălniceanu —, iar București a obținut 17 miliarde de euro prin programul european de apărare SAFE.

Reducerea contribuției americane pune însă presiune suplimentară pe statele europene de pe flancul estic, care depind în mod disproporționat de capabilitățile SUA, în special de apărarea aeriană și de descurajarea nucleară. Reuniunea miniștrilor Apărării din 18 iunie și summitul de la Ankara vor fi decisive pentru noua repartizare a responsabilităților în cadrul Alianței.