SUA lovesc bărci în Pacific și Caraibe: peste 200 de morți

Armata americană a efectuat vineri o nouă lovitură asupra unei ambarcațiuni suspectate de narcotrafic în estul Oceanului Pacific, ucigând trei persoane. Bilanțul total al campaniei militare începute în septembrie 2025 a depășit 200 de morți, potrivit CBS News.

Atacul de vineri este al treilea într-o singură săptămână, după raiduri similare marți și miercuri, și face parte din Operațiunea Southern Spear, coordonată de Comandamentul Sud al forțelor armate americane (SOUTHCOM). De la lansarea operațiunii pe 1 septembrie 2025, cel puțin 202 persoane au fost ucise în peste 60 de atacuri aeriene asupra a 61 de nave din estul Pacificului și Marea Caraibilor.

Fără dovezi că bărcile transportau droguri

SOUTHCOM a declarat că ambarcațiunile vizate „tranzitau pe rute cunoscute de narcotrafic” și erau „operate de organizații teroriste desemnate”, conform CBS News. Armata americană nu a prezentat însă dovezi concrete că vreuna dintre navele vizate transporta efectiv droguri.

Un purtător de cuvânt al SOUTHCOM a invocat „securitatea operațională” pentru a justifica lipsa detaliilor, declarând: „Nu putem discuta despre surse sau metode specifice”.

Controversa „double-tap”

Campania a stârnit critici severe după ce, în noiembrie 2025, Washington Post a dezvăluit că în atacul inițial din 2 septembrie doi supraviețuitori au fost uciși într-o lovitură secundară — o tactică cunoscută ca „double-tap”. Pentagonul a negat că secretarul Apărării Pete Hegseth ar fi ordonat echipelor SEAL „să nu lase supraviețuitori”, dar a confirmat intervenția de urmărire.

Congresmanul democrat Jim Himes a descris incidentul ca fiind „unul dintre cele mai tulburătoare lucruri pe care le-am văzut de-a lungul carierei mele publice”, a transmis CBS News. Două rezoluții bazate pe Legea Puterilor de Război (War Powers Act), menite să restricționeze raidurile, au fost respinse la limită în Senat în 2025 și 2026.

Condamnare internațională

Organizația Națiunilor Unite a calificat operațiunile ca „execuții extrajudiciare”, potrivit unui comunicat al experților ONU din octombrie 2025. Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Volker Türk, a cerut încetarea imediată a atacurilor și lansarea unei anchete. Amnesty International a descris campaniile ca „ucideri extrajudiciare pe mare”, în timp ce Human Rights Watch le-a catalogat ca fiind ilegale.

Fostul procuror al Curții Penale Internaționale, Luis Moreno Ocampo, a fost și mai tranșant, caracterizând loviturile ca potențiale „crime împotriva umanității”.

Baza legală, contestată de experți

Administrația Trump a declarat un „conflict armat non-internațional” cu cartelurile de droguri din America Latină, pe care le-a desemnat organizații teroriste străine. Justificarea invocată este un memorandum al Biroului de Consiliere Juridică (OLC) care permite folosirea forței letale împotriva navelor fără pavilion ce transportă cocaină, conform The Guardian.

Specialiștii în drept internațional contestă această bază legală. Mary Ellen O’Connell, expertă în dreptul conflictelor armate, a afirmat că raidurile „încalcă principii fundamentale ale dreptului internațional”. Harold Hongju Koh, fost consilier juridic al Departamentului de Stat, le-a numit „fără temei legal, periculoase și nesăbuite”.

Între timp, Inspectorul General al Pentagonului a anunțat lansarea unei investigații pentru a stabili dacă procedurile de vizare a țintelor au fost respectate.

Potrivit organizației WOLA, specializată în politici pentru America Latină, capturile de cocaină efectuate de autoritățile vamale americane nu au înregistrat o scădere semnificativă de la începutul operațiunii — ceea ce pune sub semnul întrebării eficiența campaniei.