SUA au consumat practic toate rachetele; un acord Hormuz se negociază

Armata Statelor Unite a consumat practic toate rachetele de precizie cu rază lungă de acțiune în cursul celor cinci luni de război cu Iranul, dezvăluie Reuters, citând trei surse familiarizate cu datele. Informația apare în momentul în care secretarul Trezoreriei Scott Bessent anunță că SUA și Iranul ar putea semna un acord pentru redeschiderea Strâmtorii Hormuz marți sau miercuri.

Ce arme s-au epuizat

Principalele sisteme afectate sunt rachetele sol-sol ale Armatei SUA — Army Tactical Missile Systems (ATACMS) și Precision Strike Missiles (PrSM). Conform a două surse citate de Reuters, stocul acestor arme a ajuns la un nivel practic nul.

Îngrijorătoare este și situația sistemelor defensive. Un raport al Center for Strategic and International Studies (CSIS) estimează că aproximativ 65% din interceptoarele Patriot au fost utilizate de la debutul conflictului, iar stocul de interceptoare al sistemului THAAD este cu cel puțin 38% mai mic față de nivelul inițial. SUA au consumat, de asemenea, aproape jumătate din rezerva globală de rachete Tomahawk — lansate de pe nave de război — potrivit uneia dintre sursele Reuters.

Conflictul a debutat în februarie 2026, când Washingtonul, alături de Israel, a inițiat operațiunile militare împotriva Iranului. De atunci, traficul prin Strâmtoarea Hormuz — arteră vitală prin care tranzitează circa 20% din exporturile mondiale de petrol — a fost sever perturbat. Potrivit OilPrice.com, traficul de tancuri petroliere prin strâmtoare a coborât la cel mai scăzut nivel din ultimele două luni, pe fondul intensificării atacurilor și amenințărilor la adresa navelor comerciale.

Implicații strategice pe termen lung

Analiștii militari avertizează că epuizarea stocurilor de ATACMS, PrSM și Tomahawk nu afectează exclusiv capacitatea de acțiune în Orientul Mijlociu. Aceste arme — cu un cost unitar de peste un milion de dolari — sunt considerate indispensabile și într-un eventual conflict cu China, datorită capacității de a lovi cu precizie ținte îndepărtate fără a expune piloții pericolului reprezentat de sistemele de apărare aeriană adverse. ATACMS furnizate anterior Ucrainei au permis forțelor de la Kiev să atace obiective din interiorul Rusiei, demonstrând valoarea strategică a acestor sisteme.

O a patra sursă citată de Reuters a precizat că Comandamentul Central american (CENTCOM), care supervizează operațiunile din Orientul Mijlociu, a reușit o reaprovizionare parțială, aducând rachete din stocurile militare americane staționate în alte regiuni ale lumii. Cu toate acestea, îngrijorarea persistă: datele despre stocuri au circulat în interiorul administrației Trump în ultimele zile, alimentând dezbateri aprinse despre capacitatea SUA de a continua loviturile fără a compromite pregătirea militară pentru alte crize globale.

Decizia de a utiliza preponderent rachete sol-sol și navale — în locul aeronavelor pilotate — a permis reducerea riscurilor pentru personal, însă a generat un cost strategic major: tocmai aceste sisteme sunt considerate esențiale în fața unui adversar cu apărare aeriană sofisticată, cum sunt China sau Rusia.

Negocieri pentru redeschiderea Hormuz

Pe fondul acestor îngrijorări, secretarul Trezoreriei Scott Bessent a declarat marți la CNBC că un acord pentru redeschiderea Strâmtorii Hormuz ar putea fi semnat chiar marți sau miercuri. „Există șansa să avem un acord astăzi sau mâine pentru a deschide strâmtoarea și a ne îndrepta spre o poziție mai normalizată în conflict", a afirmat Bessent în emisiunea „Squawk Box". Prețul petrolului brut american a scăzut cu aproximativ 3%, coborând sub 78 de dolari pe baril, imediat după aceste declarații.

Potrivit Jerusalem Post, Iranul urmărește, printr-un eventual acord, un control extins asupra Strâmtorii Hormuz, solicitând supravegherea atât a navelor care intră, cât și a celor care ies prin strâmtoare — o condiție care complică negocierile. Un cargo civil a fost lovit cu un proiectil în Hormuz luni, eveniment care a amplificat tensiunile regionale.

Reacțiile oficiale

Casa Albă și Pentagonul au respins cu fermitate concluziile raportului Reuters. Printr-un comunicat emis în numele lui Trump, administrația a afirmat că SUA dețin „mult mai multe muniții decât oricine din lume și mult mai mult decât avem nevoie", adăugând că „companiile noastre de apărare fabrică, în acest moment, mai multe muniții decât au fabricat vreodată".

Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell, a susținut că „Armata Americii este cea mai puternică din lume și are tot ceea ce îi trebuie să acționeze la momentul și locul ales de Președinte". Lockheed Martin, producătorul ATACMS, PrSM și THAAD, și Raytheon, producătorul Tomahawk și Patriot, nu au comentat public cifrele prezentate de Reuters.

Raytheon a ajuns totuși la un acord provizoriu multianual cu Pentagonul pentru accelerarea producției de rachete Tomahawk, semn că autoritățile americane recunosc nevoia urgentă de reconstruire a stocurilor. Analiștii avertizează că producția actuală, oricât de susținută, s-ar putea dovedi insuficientă pentru acoperirea unui conflict prelungit — cu atât mai mult cu cât angajamentul militar al administrației Trump în Iran nu a primit nicio autorizare din partea Congresului, alimentând dezbateri constituționale distincte față de escaladările verbale recente ale președintelui la adresa Teheranului.