SUA analizează lovituri militare în Mali, unde Rusia a eșuat

Administrația Trump analizează posibilitatea lansării unor lovituri militare directe în Mali, împotriva grupării jihadiste JNIM (Jama’at Nusrat al-Islam wal-Muslimin), afiliată Al-Qaeda în Sahel. Informația a fost publicată de The Washington Post, care citează actuali și foști oficiali americani familiarizați cu discuțiile interne.

Dacă decizia va fi luată, Mali ar deveni a opta țară vizată de atacuri militare americane în cel de-al doilea mandat al lui Donald Trump, potrivit surselor Washington Post.

Ambuscada care a redeschis dezbaterile

Declanșatorul imediat al deliberărilor este o ambuscadă din 18 iulie, lângă Tabankort, în regiunea Gao, în care au fost uciși cel puțin 50 de soldați malieni. Atacul a fost realizat de o alianță între JNIM și FLA (Frontul de Eliberare a Azawadului, facțiunea tuareg separatistă).

JNIM este o coaliție jihadistă fondată în 2017, condusă de Iyad Ag Ghali — un lider tuareg convertit la islamismul radical. Gruparea a evoluat de la organizație teroristă rurală la o forță insurgentă capabilă de operații urbane complexe, blocade economice și utilizare de drone kamikaze și vehicule-bombă.

Ofensiva din aprilie: Bamako sub asediu

Pe 25 aprilie 2026, JNIM și aliații săi tuaregi au lansat cea mai mare ofensivă coordonată din istoria recentă a Mali — atacuri simultane în Bamako, Kidal, Gao, Sévaré și alte șase localități, inclusiv aeroportul internațional. Ministrul Apărării, Sadio Camara, a fost ucis într-un atentat cu mașină-bombă, iar Kidal a fost recucerit de rebeli, anulând câștigurile anterioare ale guvernului.

Centrul Soufan a avertizat că JNIM ar putea răsturna guvernul malian, creând un sanctuar jihadist de dimensiunile unei țări întregi, cu consecințe grave pentru Burkina Faso, Niger și Nigeria.

Franța a plecat după un deceniu, Rusia eșuează după cinci ani

Mali a urmat în ultimii ani o politică de îndepărtare a prezenței occidentale: a cerut retragerea trupelor franceze după un deceniu de operațiuni anti-jihadiste, a expulzat misiunea ONU MINUSMA, iar Statele Unite și-au retras propriile forțe de instrucție în 2023.

Junta de la Bamako a invitat Africa Corps — structura paramilitară rusă, succesoare a grupului Wagner — în decembrie 2021, în schimbul accesului la resurse naturale. Rezultatele s-au dovedit dezamăgitoare: forțele ruse s-au retras spre Bamako în fața ofensivei din aprilie, au cedat Kidal rebelilor și s-au concentrat pe protecția regimului, nu pe controlul teritoriului. Oficiali americani citați de Washington Post descriu parteneriatul ruso-malian drept „ineficace ca partener de securitate”.

Dezacord intern și obstacole diplomatice

Discuțiile din administrația Trump nu sunt lipsite de fricțiuni. Sebastian Gorka, directorul senior pentru contraterorism în Consiliul Național de Securitate, pledează activ pentru lovituri, însă există și voci care se opun.

Obstacolele sunt semnificative: SUA nu mai dispune de baze militare în regiune, junta de la Bamako este ostilă Occidentului și, potrivit Washington Post, nu ar fi fost contactată în legătură cu planurile americane. Mai grav, o operație militară americană în Mali ar putea duce la un contact direct cu forțele Africa Corps — un scenariu care ar necesita protocoale de deconflicție similare celor din Siria, în condițiile în care SUA și Rusia sunt deja în opoziție directă, inclusiv în dosarul iranian. Bamako și-a diversificat între timp parteneriatele, apropiindu-se de Turcia, China și Iran.