Studentska lista câștigă în Serbia; Vučić recunoaște înfrângerea

Mișcarea studențească din Serbia a obținut duminică, 26 octombrie, o victorie istorică în alegerile parlamentare anticipate, obținând majoritatea absolută și răsturnând 12 ani de dominație a lui Aleksandar Vučić. Studentska lista a acumulat aproximativ 51% din voturi, suficient pentru 140–142 de mandate din cele 250 ale Adunării Naționale. Vučić, care renunțase la funcția de președinte în septembrie pentru a conduce campania SNS, a recunoscut înfrângerea în noaptea scrutinului: „Este clar că am pierdut aceste alegeri."

Rezultate finale: coaliția lui Vučić, zdrobită

Coaliția „Aleksandar Vučić – Serbia Unită" a obținut aproximativ 39–40% din voturi, echivalând cu 103–108 mandate — cu mult sub pragul necesar pentru a guverna. Înfrângerea a fost agravată de eșecul aliaților tradiționali: Partidul Socialist al lui Ivica Dačić a obținut doar 2,3%, rămânând sub pragul electoral de 3% și fără niciun mandat în parlament. Prezența la vot a atins aproximativ 70% — cel mai ridicat nivel înregistrat în Serbia din 2000 încoace — semn al unei participări fără precedent în rândul electoratului tânăr și urban.

Studentska lista este condusă de Ilija Srdanović, un activist fără afiliere de partid, și reunește principalii organizatori ai mișcării „Studenți în blocadă". Candidatul Radomir Saicic a rezumat starea de spirit a susținătorilor după anunțarea rezultatelor: „Studenții au câștigat și, odată cu ei, speranța că Serbia poate fi o țară a justiției, libertății și demnității."

Originea revoltei: gara din Novi Sad

Protestele care au dus la această schimbare istorică au început în noiembrie 2024, după prăbușirea acoperișului gării din Novi Sad, în urma căreia au murit 16 persoane. Studenții au cerut inițial tragerea la răspundere a vinovaților de neglijență și corupție instituțională. În lunile următoare, demonstrațiile s-au extins într-o mișcare națională anti-corupție, cu cereri privind reforma listelor electorale, libertatea presei și statul de drept. Apogeul mobilizării a fost atins pe 15 martie 2025, când peste 325.000 de manifestanți s-au adunat în Piața Slavija din Belgrad — una dintre cele mai mari adunări de protest din istoria modernă a Serbiei.

Implicații pentru UE: entuziasm și semne de întrebare

Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a felicitat Studentska lista și a promis sprijin pentru reforme privind statul de drept, presa liberă și combaterea corupției — domenii în care Serbia nu a înregistrat progrese în perioada lui Vučić. Anterior scrutinului, comisarul european pentru Extindere apreciase modificările legislative preelectorale drept „un prim pas spre alegeri libere și corecte".

Cu toate acestea, situația nu este lipsită de complexitate. Studentska lista a inclus în programul electoral un referendum privind aderarea Serbiei la Uniunea Europeană, cu un termen de șase luni de la formarea guvernului. Poziția noii puteri față de Kosovo — una dintre condițiile-cheie ale integrării europene — rămâne de asemenea neclară: candidații mișcării au sugerat revizuirea unor acorduri semnate sub egida UE, ceea ce complică negocierile de aderare. Misiunea de observare europeană a semnalat nereguli la aproximativ o treime din secțiile monitorizate și a înregistrat circa 260 de sesizări, fără a contesta validitatea scrutinului în ansamblu.

Miza pentru România

Potrivit analistului politic Sergiu Mișcoiu, citat de Adevărul, alegerile din Serbia au o miză aparte și pentru București. România este unul dintre cele cinci state membre UE care nu recunosc independența Kosovo — alături de Cipru, Grecia, Slovacia și Spania. O Serbie guvernată de o coaliție pro-occidentală, dar cu o linie fermă pe dosarul Kosovo, plasează România într-o poziție sensibilă: interesele diplomatice comune pe tema Kosovo pot constitui un teren de dialog, însă imprevizibilitatea unui guvern nou și fără experiență în politica externă introduce incertitudine la nivel regional.