Stânca Pârjoaia distrusă cu 100 kg; 80 firme convocate de urgență

Armata română a distrus luni dimineață stânca Pârjoaia de pe Dunăre folosind 100 de kilograme de explozibil, după ce o primă tentativă din weekend, cu 30 de kilograme, nu a reușit să disloce formațiunea granitică. Operațiunea vizează redirecționarea unui debit mai mare din Dunăre spre Centrala Nucleară de la Cernavodă, care funcționează acum cu un singur reactor și are o marjă de siguranță de doar 10 centimetri față de limita de oprire automată.

Simultan, Ministerul Energiei a convocat luni, de la ora 12:00, o ședință online cu peste 80 de mari consumatori industriali, cărora li se solicită reducerea voluntară a consumului în intervalele de vârf (18:00–23:00). Premierul interimar Ilie Bolojan, care exercită ad interim și portofoliul Energiei, a confirmat că firmele au fost notificate și că există proceduri legale pentru deconectare forțată în cazuri critice, dar că scenariul preferat rămâne reducerea voluntară.

Dunărea, sub cel mai scăzut nivel din ultimii 23 de ani

Situația hidrologică continuă să se agraveze. Potrivit purtătorului de cuvânt al Apelor Române, Ana Maria Agiu, debitul Dunării a coborât sub minimul istoric din 2003, ajungând la 1.590–1.600 de metri cubi pe secundă, față de media multianuală de 4.700 mc/s — adică aproximativ o treime din debitul normal. Prognozele arată o scădere suplimentară până la 1.400 mc/s, aproape de minimul absolut din 1985, fără precipitații semnificative estimate în următoarele două săptămâni.

La Cernavodă, nivelul Dunării scade cu câte doi centimetri pe zi. Prizele de absorbție a apei necesare pentru răcirea reactoarelor sunt amplasate la cota de 2,05 metri; la 1,95 metri, reactorul intră în procesul de oprire pentru siguranță. Reactorul 1 este deja oprit de șase zile. Reactorul 2 — singurul în funcțiune — acoperă circa 10% din producția electrică națională, iar Cernavodă în ansamblu reprezintă un sfert din energia produsă intern.

Operațiunea militară: 102 militari, stânci aruncate în aer și barje pe brațul Bala

Pe lângă detonarea stâncii Pârjoaia, Ministerul Apărării a mobilizat 102 militari și 16 mijloace tehnice pentru lucrări hidraulice de urgență pe Dunăre, cu un buget de 7 milioane de lei alocat de Guvern. Operațiunea include, pe lângă detonare, lucrări de dragare pe brațul Bala și construirea unui prag submers (epiu) care să forțeze apa spre priza Cernavodei.

Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță (USR), a dezvăluit că un proiect de dragare a brațului Bala — care ar fi putut preveni actuala criză — stă blocat de peste trei ani și jumătate în sertarele Ministerului Transporturilor. „O vorbă românească spune că trebuie să-ți faci iarna car și vara sanie. Ce să vedeți? Acel proiect este înfundat, blocat de vreo trei ani și jumătate", a declarat Miruță, catalogând situația drept „nepăsare, incoerență guvernamentală și un pic de inconștiență".

Prețuri la energie dublate; transportul fluvial, paralizat

Criza a determinat deja o scumpire spectaculoasă a energiei pe piața spot: +57% față de ziua precedentă și o dublare față de nivelul din săptămâna anterioară, potrivit datelor Profit.ro. Secretarul de stat Cristian Bușoi a avertizat că aceste costuri se pot reflecta pe termen mediu în facturile consumatorilor, chiar dacă furnizorii nu au anunțat deocamdată majorări pentru contractele existente.

Transportul fluvial pe Dunăre a suferit și el consecințele secetei prelungite: vasele pot încărca acum cel mult 200–300 de tone, față de 2.000–3.000 tone acum un an, ceea ce a dus la o explozie a costurilor de transport — de la 28 de euro pe tonă la circa 200 de euro pe tonă, conform Ziarului Financiar.

Ungaria a oprit Paks pentru prima dată în 44 de ani

România nu se confruntă singură cu această situație. Ungaria a închis centrala nucleară Paks pentru prima oară în 44 de ani, a suspendat transportul feroviar de marfă între orele 17:00 și 22:00 și a redus viteza metroului și tramvaielor pentru a economisi energie. Serbia a cerut cetățenilor să deconecteze încărcătoarele și să evite funcționarea electrocasnicelor mari în orele de vârf.

Hidrologul Dan Rădulescu avertizează că debitul redus al Dunării riscă să devină o realitate permanentă și că România trebuie să treacă de la măsuri de urgență la soluții structurale pe termen lung, coordonate cu celelalte state riverane prin Comisia Dunării.