SRI destructurează rețea rusă ce a incendiat uzina Carfil Brașov

Serviciul Român de Informații (SRI) și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) au anunțat luni, 26 octombrie 2026, că incendiul izbucnit pe 14 septembrie în apropierea fabricii de armament CARFIL SA din Brașov nu a fost un accident, ci un act deliberat de sabotaj, executat de o grupare recrutată și coordonată direct de serviciile secrete ale Federației Ruse.

Ce s-a întâmplat pe 14 septembrie la Carfil

La 14 septembrie 2026, un incendiu a izbucnit pe platforma industrială Carfil din Brașov, în imediata vecinătate a companiei CARFIL SA — filială a Companiei Naționale pentru Industrie de Apărare (CN ROMARM), specializată în producția de muniție, explozivi pentru proiectile de 120 mm și sisteme de apărare. La momentul incidentului, autoritățile au inițiat o investigație internă. Luni, după mai bine de șase săptămâni de anchetă, SRI a publicat concluziile: incendiul nu a fost accidental.

„Serviciul Român de Informații, în cooperare cu parteneri interni și externi, a identificat o grupare de sabotaj coordonată din Federația Rusă, implicată în provocarea incendiului din 14 septembrie 2026 pe platforma industrială Carfil din Brașov", se arată în comunicatul SRI.

Cine sunt suspecții și ce s-a întâmplat cu ei

Conform DIICOT, trei cetățeni străini — doi bieloruși și un cetățean ucrainean, toți rezidenți în state membre ale Uniunii Europene — sunt cercetați pentru tentativă la acte de diversiune. Doi dintre aceștia, cetățenii bieloruși, au fost arestați preventiv în Germania, în timp ce pregăteau operațiuni similare pe teritoriul german. Al treilea suspect, cetățeanul ucrainean, a fost localizat în Polonia, iar Curtea de Apel București a emis mandate europene de arestare.

Membrii grupării operau cu metode specifice acțiunilor de tip „spionaj hibrid", transmite serviciul de informații: identități false, aplicații de mesagerie criptată și plăți prin intermediari pentru a nu lăsa urme directe. Recrutarea se făcea prin rețele sociale, cu oferte aparent banale — fotografierea unor obiective, supravegherea unor locuri, sarcini plătite cu sume mici. Ulterior, misiunile escaladau progresiv spre sabotaj, incendieri și, în cazul refuzului, cei recrutați erau șantajați cu materialele deja livrate.

Amploarea operațiunii: România, o țintă dintr-o serie mai largă

Coordonatorii din Federația Rusă atribuiseră celulei „o serie extinsă de ținte din regiune": facilități de producție de armament de stat și private, instalații militare și centre de instruire pentru forțele armate ucrainene aflate pe teritoriul statelor NATO. Obiectivul declarat era, potrivit SRI, „intimidarea, afectarea capacităților de apărare și slăbirea contribuției statelor vizate la securitatea europeană și regională".

DIICOT a precizat că investigațiile continuă în cooperare cu mai multe instituții: SRI, Direcția de Informații a Ministerului Apărării Naționale și Ministerul Afacerilor Interne, atât în România, cât și în parteneriat cu autoritățile germane și poloneze.

Context: România în vizorul campaniei ruse de sabotaj din Europa

Anunțul SRI vine în contextul unui val de operațiuni similare identificate în Europa în ultimii doi ani. Germania, Polonia, statele baltice și Regatul Unit au anunțat zeci de cazuri: incendieri deliberate ale depozitelor logistice, sabotarea infrastructurii feroviare și atacuri asupra producătorilor de materiale militare destinate Ucrainei. Modelul de recrutare descris de SRI — sarcini simple escaladând spre acte de diversiune — este consistent cu cel documentat de serviciile de informații occidentale în cazuri atribuite GRU și FSB.

Anterior, în 2026, autoritățile române au investigat alte dosare cu conotații pro-ruse: un cetățean columbian condamnat pentru pregătirea unor atacuri, doi ucraineni trimiși în judecată după depunerea unor colete cu dispozitive artizanale și un cetățean rus arestat pentru documentarea unor obiective militare.

CARFIL SA — de ce contează această fabrică

CARFIL SA Brașov este una dintre companiile cheie ale CN ROMARM, concernul de stat care reunește principalii producători de armament din România. Fabrica produce muniție pentru infanterie și artilerie, explozivi industriali, proiectile de 120 mm și este implicată în programe de dezvoltare a dronelor militare. În contextul sporirii ajutorului NATO acordat Ucrainei și al comenzilor suplimentare de muniție asumate de România, uzina brașoveană reprezintă o verigă din lanțul de aprovizionare al frontului estic — ceea ce o face o țintă strategică pentru o campanie de destabilizare.