Sondaj Reuters/Ipsos: Trump coboară la 33%, minim din actualul mandat

Popularitatea președintelui american Donald Trump a atins cel mai scăzut nivel din actualul mandat, potrivit unui sondaj exclusiv Reuters/Ipsos realizat pe o perioadă de patru zile și finalizat luni, 18 august 2026. Rata de aprobare a coborât la 33%, în timp ce dezaprobarea a urcat la 64% — cifre care egalează minimul absolut înregistrat în primul mandat al lui Trump, în decembrie 2017.

Războiul din Iran — factorul principal al prăbușirii

Principalul factor identificat de sondaj este îngrijorarea publicului față de implicarea militară a SUA în conflictul cu Iranul. Patru din cinci americani (80%) consideră că această implicare „va dura o perioadă îndelungată". Îngrijorarea depășește granițele partizane: 87% dintre democrați și 71% dintre republicani exprimă același pesimism privind durata conflictului.

Doar 16% dintre respondenți cred că operațiunile militare se vor încheia în câteva săptămâni. Mai semnificativ, numai 20% dintre americani consideră că participarea SUA la conflict merită costurile. Chiar și în rândul alegătorilor republicani, susținerea nu este covârșitoare: doar 50% cred că implicarea militară este justificată.

Sondajul a cuprins 1.166 adulți americani, cu o marjă de eroare de ±3 puncte procentuale.

Cădere accelerată față de acum două săptămâni

Rata de aprobare a lui Trump era de 35% la începutul lunii august 2026, potrivit aceluiași panel Reuters/Ipsos. Scăderea de două puncte în două săptămâni reflectă o erodare rapidă pe fondul intensificării tensiunilor militare și al efectelor economice resimțite de consumatorii americani — în special creșterea prețurilor la carburanți, ca efect al perturbărilor în Strâmtoarea Ormuz.

Nivelul actual de 33% este egal cu minimul absolut din primul mandat Trump, înregistrat în decembrie 2017 — un moment în care președintele se confrunta cu controverse privind investigația Mueller. Faptul că același prag este atins acum, din motive complet diferite, subliniază amploarea crizei de imagine cu care se confruntă administrația.

Prăbușire dramatică la hispano-americani

O analiză a datelor CNN/SSRS și Civiqs, citată de Newsweek, relevă o prăbușire spectaculoasă a susținerii în rândul bărbaților hispanici — un grup demografic pe care Trump îl cucerise categoric în alegerile prezidențiale din 2024. Rata de aprobare în această categorie a scăzut cu 41 de puncte procentuale față de vârful din 2024, conform sondajului CNN/SSRS.

La alegerile din 2024, Trump obținuse 54% din voturile bărbaților hispanici, față de 44% pentru contracandidatul democrat — o marjă de 10 puncte. Comparativ, în 2020, Joe Biden câștigase aceeași categorie demografică cu o marjă de 23 de puncte (59% față de 36%). Îndepărtarea bărbaților hispanici de Trump sugerează că alianța electorală din 2024 a fost în mare parte situațională, stimulată de îngrijorările economice din acel an, și nu o schimbare structurală de durată.

Potrivit datelor Civiqs, dezaprobarea lui Trump în rândul bărbaților hispanici a ajuns la 59%, față de o aprobare de 36%. Democrații avansează acum cu 20 de puncte față de republicani la intenția de vot pentru alegerile de midterm din noiembrie 2026, conform aceleiași surse.

Mize electorale ridicate pentru midterm 2026

Cifrele vin cu șapte luni înainte de alegerile de midterm din Statele Unite, programate în noiembrie 2026, în care se reînnoiesc toate cele 435 de locuri din Camera Reprezentanților și 33 de locuri în Senat. Istoricul alegerilor americane arată că un președinte cu o aprobare sub 40% tinde să piardă controlul cel puțin al uneia dintre camerele Congresului. Dacă tendința de scădere continuă sau se stabilizează la actualul nivel de 33%, perspectivele Partidului Republican pentru noiembrie se complică semnificativ.

Democrații se pregătesc să exploateze tema Iranului ca argument central în campania de midterm, subliniind atât costurile umane și economice ale conflictului, cât și lipsa unui plan clar de ieșire din acesta. Decizia lui Trump de a nu prelungi acordul de 60 de zile cu Iranul și amenințările cu bombardamente la adresa Omanului — un mediator cheie în negocierile cu Teheranul — au generat îngrijorare inclusiv în rândul unor aliați tradiționali ai administrației republicane.

Implicații pentru politica externă americană

Scăderea dramatică a aprobării poate afecta marja de manevră a administrației Trump în negocierile cu Iranul și în gestionarea alianțelor. Un președinte cu o legitimitate publică redusă are mai puțin spațiu politic pentru escaladare militară suplimentară sau pentru concesii în negocieri. Decizia Coreei de Sud de a refuza participarea la coaliția anti-Iran a venit tocmai pe fondul acestei slăbiciuni percepute, mai mulți analiști americani evaluând că aliații își reconsideră angajamentele față de Washington.

Sondajul Reuters/Ipsos reprezintă primul studiu de opinie de anvergură după expirarea memorandumului de 60 de zile și după amenințările explicite la adresa Omanului, oferind prima imagine clară a costului politic intern pe care Trump îl plătește pentru deciziile de politică externă din această vară.