Șoigu amenință patru țări NATO cu dreptul la autoapărare

Secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Șoigu, a avertizat miercuri Finlanda, Estonia, Letonia și Lituania că Moscova își rezervă „dreptul inerent la autoapărare” dacă dronele ucrainene continuă să atace teritoriul rus prin spațiul aerian al acestor state. Șoigu a invocat articolul 51 din Carta ONU, escaladând o serie de amenințări la adresa unor membri NATO din zona Mării Baltice.

Două scenarii, aceeași amenințare

„Fie sistemele occidentale de apărare aeriană sunt extrem de ineficiente, fie statele în cauză permit în mod deliberat utilizarea spațiului lor aerian, ceea ce înseamnă că participă activ la agresiunea împotriva Rusiei”, a declarat Șoigu, conform TASS. Oficialul rus a adăugat că civilii suferă, iar infrastructura civilă este avariată semnificativ în urma atacurilor cu drone.

Avertismentul vine la zece zile după o amenințare similară din partea purtătoarei de cuvânt a Ministerului de Externe, Maria Zaharova. „Dacă regimurile acestor țări au suficientă minte, vor asculta. Dacă nu, vor avea de-a face cu un răspuns”, a transmis Zaharova pe 6 aprilie, potrivit Euronews.

Ust-Luga, ținta repetată

Amenințările au ca fundal o serie de atacuri ucrainene cu drone asupra terminalului petrolier Ust-Luga, cel mai mare punct de export de petrol rusesc din zona Mării Baltice. Terminalul a fost lovit de cel puțin cinci ori între 22 și 31 martie, relatează Bloomberg. Mai multe drone au deviat de pe traiectorie și s-au prăbușit pe teritoriul statelor baltice — una în Lituania, lângă granița cu Belarus, alta în regiunea Krāslava din Letonia, iar o a treia a lovit coșul centralei electrice Auvere din Estonia.

Autoritățile baltice au explicat incidentele prin bruiajul electronic rusesc care deviază dronele de pe traseul programat, nu printr-o decizie deliberată de a permite tranzitul.

Statele baltice resping acuzațiile

Cele trei state baltice vizate au calificat acuzațiile Moscovei drept dezinformare. Ministrul eston de externe, Margus Tsahkna, a descris incidentele drept „o consecință concretă a războiului de agresiune la scară largă al Rusiei”. Letonia a mers cel mai departe, acuzând oficial Moscova de o „operațiune de informare la scară largă, coordonată” menită să discrediteze NATO și să reducă sprijinul pentru Ucraina.

O analiză Kyiv Post, bazată pe rețele de monitorizare aeriană din Ucraina, Belarus și nord-vestul Rusiei, a furnizat dovezi că dronele ucrainene zboară pe rute situate la 20–50 de kilometri est de Belarus și nu intră în spațiul aerian NATO.

Reacția Bruxelles-ului

Comisia Europeană a reacționat ferm. „Un atac asupra unuia dintre statele noastre membre este un atac asupra Uniunii Europene în ansamblu”, a declarat purtătorul de cuvânt Thomas Regnier, citat de Euronews.

Amenințările se înscriu într-un tipar mai larg de intimidare: Ministerul rus al Apărării a publicat recent pe Telegram adresele companiilor europene care produc drone pentru Ucraina, avertizând că sprijinul european va avea „consecințe imprevizibile”. Observatorul European pentru Media Digitală (EDMO) a documentat modul în care narativul despre „deschiderea spațiului aerian baltic” a fost plantat prin canale Telegram pro-ruse și amplificat ulterior de televiziunea de stat rusă.