SNSD câștigă alegerile din Bosnia; Republika Srpska rămâne pro-rusă

Alegerile generale din Bosnia și Herțegovina, desfășurate pe 5 octombrie 2026, au consolidat dominația partidelor naționaliste în entitățile constituționale ale țării. Alianța Social-Democraților Independenți (SNSD), condusă de Milorad Dodik, a obținut circa 39% din voturile pentru Adunarea Națională a Republicii Srpska, confirmându-și poziția de forță politică dominantă în această entitate pentru al patrulea mandat consecutiv. Scrutinul de duminică s-a încheiat cu o nouă consolidare a blocului pro-rus, complicând perspectivele de integrare europeană ale țării.

Președinția tripartită, reconfigurată după alegeri

Bosnia și Herțegovina este condusă de o președinție de trei membri, câte unul pentru fiecare popor constituent — bosniac, croat și sârb. După numărarea a circa 87–90% din voturi, structura noii președinții este:

• Locul bosniac: Denis Bećirović (SDP), reales cu 38,12% — al doilea mandat consecutiv. Politician pro-occidental și pro-UE, a anunțat continuarea direcției europene;
• Locul croat: Darijana Filipović (HDZ BiH), 46,55%, victorie în fața lui Željko Komšić (Frontul Democratic);
• Locul sârb: Željka Cvijanović (SNSD), realeasă cu 55,37%, aliată strânsă a lui Dodik și susținătoare a orientării pro-ruse a entității.

Dodik conduce SNSD în pofida interdicției OHR

În Republika Srpska, SNSD a obținut 38,93% din voturile pentru Adunarea Națională a entității. Mișcarea Sigurna Srpska a lui Draško Stanivuković a obținut 14,19%, iar Partidul Democrat Sârb 12,27%.

Liderul SNSD, Milorad Dodik, nu a putut candida personal: în 2025 a fost condamnat penal pentru sfidarea deciziilor Înaltului Reprezentant (OHR), care i-a interzis totodată să dețină funcții publice. Potrivit Balkan Insight, Dodik a coordonat campania în pofida interdicției, apărând public la mitinguri alături de ambasadorul rus. La unul dintre acestea a declarat: „Nimeni să nu ne ceară să ne schimbăm politica", menționând sprijinul lui Donald Trump și exprimându-și recunoștința față de Vladimir Putin.

Prezență record scăzută: 42% la urne

Aproximativ 42% dintre alegătorii înregistrați s-au prezentat la vot — cea mai scăzută rată de participare din istoria postbelică a Bosniei, cu circa 9,5 puncte procentuale mai puțin decât în 2022, potrivit Sarajevo Times. Pentru prima dată, scrutinul a folosit verificarea biometrică prin amprentă digitală și scanere optice pentru buletinele de vot, introduse pentru reducerea fraudei electorale.

Impactul asupra parcursului european al Bosniei

Bosnia și Herțegovina a obținut statutul de candidat UE în decembrie 2022, dar negocierile formale de aderare au fost amânate, Bruxelles-ul solicitând reforme judiciare și legi mai stricte împotriva corupției. Consolidarea SNSD — partid cu retorică pro-rusă, ce a blocat în repetate rânduri reformele cerute de UE — complică și mai mult acest parcurs, conform Al Jazeera.

Denis Bećirović, singurul reprezentant pro-occidental din președinție, a declarat după victorie că direcția europeană rămâne prioritatea mandatului său. El a transmis un mesaj regiunii: „O Bosnie pașnică înseamnă un sud-est european pașnic." Analiștii balcanici au subliniat că victoria partidelor etno-naționaliste în toate cele trei comunități etnice marginalizează societatea civilă și consolidează blocajul instituțional. Komšić, care a pierdut locul în președinție, a caracterizat tendința drept „omogenizare etnică".