SIPRI: riscul nuclear crește, deși arsenalele scad

Statele care dețin arme nucleare desfășoară tot mai multe ogive pe vectori de lansare, ceea ce sporește riscul de escaladare la nivel mondial, avertizează Institutul Internațional de Cercetare a Păcii de la Stockholm (SIPRI) în raportul anual publicat luni.

Potrivit anuarului SIPRI pe 2026, cele nouă puteri nucleare — SUA, Rusia, China, Franța, Marea Britanie, India, Pakistan, Coreea de Nord și Israel — dețin un total estimat de 12.187 de ogive nucleare, din care aproximativ 9.745 se află în stocuri militare. Circa 4.012 ogive sunt montate pe rachete și avioane, iar între 2.100 și 2.200 se află în alertă operațională maximă, majoritatea aparținând Rusiei și Statelor Unite.

SUA și Rusia: 83% din arsenalul mondial

Cele două mari puteri nucleare controlează împreună circa 83% din stocurile mondiale, fiecare deținând peste 5.000 de ogive. Ambele state derulează programe ample de modernizare, însă se confruntă cu dificultăți: SUA au probleme de finanțare și planificare, în timp ce Rusia a avut un test ratat al rachetei intercontinentale Sarmat în 2025 și este afectată de sancțiunile impuse în contextul războiului din Ucraina.

Tratatul New START, ultimul acord bilateral de control al armelor strategice, a expirat în februarie 2026, fără ca cele două părți să fi negociat un instrument succesor. Directorul SIPRI, Karim Haggag, subliniază că „absența unui succesor al New START subminează legitimitatea Tratatului de Neproliferare Nucleară și capacitatea de a rezolva colectiv aceste provocări”.

China accelerează, Europa se rearmează

China este statul cu cea mai rapidă expansiune nucleară: arsenalul său a ajuns la circa 620 de ogive, iar sute de rachete au fost încărcate în trei câmpuri de silozuri până în ianuarie 2026. Conform SIPRI, Beijing ar putea deține la fel de multe rachete intercontinentale ca SUA sau Rusia până la sfârșitul deceniului.

În Europa, Franța a anunțat în martie 2026, prin președintele Emmanuel Macron, o creștere a numărului de ogive nucleare și a decis să nu mai comunice public dimensiunea arsenalului. Marea Britanie, la rândul ei, a achiziționat 12 avioane F-35A cu capabilitate nucleară, punând capăt politicii de denuclearizare a Forțelor Aeriene Regale (Royal Air Force), adoptată în anii 1990.

Controlul armelor se erodează

SIPRI subliniază deteriorarea mecanismelor internaționale de control. Conferința de revizuire a Tratatului de Neproliferare Nucleară (TNP) din 2026 a eșuat pentru a treia oară consecutivă, fără un document final. Hans M. Kristensen, cercetător SIPRI, constată că „statele nucleare se îndepărtează de angajamentele de dezarmare și își etalează forța nucleară, generând noi riscuri”.

Raportul semnalează și escaladarea tensiunilor regionale: tensiunile dintre Israel și Iran, utilizarea convențională a rachetei Oreshnik de către Rusia contra Ucrainei în mai 2026, precum și confruntarea din mai 2025 dintre India și Pakistan, care a vizat baze cu capabilitate nucleară.

„Vestea cea mai îngrijorătoare este că, deși numărul de arme nucleare a scăzut, nivelul pericolelor și riscurilor nucleare crește”, concluzioneză Haggag.