Seulul analizează trimiterea de trupe la Hormuz sub presiunea Trump

Coreea de Sud analizează activ trimiterea de militari în Strâmtoarea Hormuz, recunoscând pentru prima oară că o desfășurare de trupe este una dintre opțiunile luate în calcul, conform Reuters și Al Jazeera. Biroul prezidențial de la Seul a confirmat că se poartă consultări cu aliații — Statele Unite, Marea Britanie și Franța — privind amploarea și natura unei potențiale contribuții, dar a subliniat că nicio hotărâre finală nu a fost luată.

Opțiunile militare discutate

Sursele citate de Reuters și Nikkei Asia menționează mai multe tipuri de active militare luate în calcul: o aeronavă de patrulare maritimă P-8 Poseidon, o navă de sprijin logistic sau o unitate specializată în detectarea și neutralizarea minelor marine. Efectivele estimate se situează în jurul a 150 de militari, indiferent de combinația de active aleasă.

Un oficial prezidențial anonim a explicat că o desfășurare poate lua forme variate: „Unele implică participare la luptă, altele sunt misiuni non-combatante. Pot exista și opțiuni legate de operațiuni de căutare și salvare", potrivit Reuters. El a adăugat că termenul juridic „desfășurare de trupe" se aplică chiar și la trimiterea a „unu sau doi militari" în zonă.

Procedura legală este una complexă: orice desfășurare militară în afara peninsulei coreene necesită aprobarea Consiliului Național de Securitate, o dezbatere de cabinet și, în final, votul Adunării Naționale. Presa coreeană a relatat că o cerere de autorizare parlamentară ar putea fi înaintată în septembrie 2026, probabil înaintea vizitei președintelui Lee Jae-myung la Adunarea Generală ONU (18–28 septembrie). Guvernul nu a confirmat această cronologie.

Schimbare de poziție față de declarațiile anterioare

Semnificația acestor declarații rezidă în contrastul cu poziția anterioară a Seulului. Până de curând, oficialii sud-coreeni insistaseră că vor analiza o desfășurare abia după încheierea ostilităților dintre SUA și Iran. Faptul că discuțiile au loc în timp ce conflictul este activ marchează o cotitură substanțială de politică, notează Nikkei Asia.

Dacă se va concretiza, aceasta ar fi prima desfășurare de trupe sud-coreene în afara țării la solicitarea directă a Statelor Unite în 22 de ani — ultima ocazie similară a fost Divizia Zaytun, trimisă în Irak în 2004.

Presiunea Trump și miza alianței

Administrația Trump a exercitat presiuni publice consistente asupra Seulului. În august 2026, Trump a anulat parțial exercițiile militare comune SUA–Coreea de Sud, invocând explicit refuzul Seulului de a sprijini operațiunile americane împotriva Iranului. „Am cerut recent președintelui Coreei de Sud dacă ar dori să ni se alăture în denuclearizarea Iranului, iar ei au spus: Nu, mulțumim!", a declarat Trump, relatează Reuters. Președintele american a invocat și prezența a circa 28.500 de soldați americani pe peninsula coreeană, cerând Seulului să contribuie în criza iraniană.

Analiștii citați de Reuters și Nikkei Asia atrag atenția că un refuz definitiv ar putea fragiliza alianța militară cu Washingtonul — cea de care Seulul depinde pentru descurajarea amenințărilor nord-coreene. Generalul în retragere Chun In-bum a declarat că „este important să contribuim la menținerea deschisă a Strâmtorii Hormuz".

Dependența economică: 61% din petrol trece prin Hormuz

Dincolo de presiunea diplomatică, Coreea de Sud are un interes economic concret în menținerea deschisă a strâmtorii. Aproximativ 61% din importurile de petrol brut ale țării și 54% din importurile de produse petroliere rafinate tranzitau această rută în 2025, conform datelor citate de Nikkei Asia. În ansamblu, circa 70% din necesarul de petrol al Coreei de Sud provine din Orientul Mijlociu — una dintre cele mai ridicate rate de dependență în rândul economiilor dezvoltate.

Blocajul parțial al strâmtorii, cauzat de un conflict în care Marina americană a atacat nave iraniene în Hormuz în baza unei politici aprobate de Trump, a afectat direct industria sud-coreeană, care depinde masiv de importurile de energie și materii prime.

Opoziție publică internă

Decizia nu ar fi lipsită de costuri politice. Un sondaj Gallup Korea din martie 2026 indica că 55% dintre sud-coreeni se opun trimiterii de nave de război în Hormuz, față de numai 30% favorabili. Biroul prezidențial a recunoscut că orice contribuție trebuie să se încadreze în limitele care nu compromit postura de pregătire militară pe peninsula coreeană — condiție care exclude reducerea capacităților de apărare față de Coreea de Nord.

Seulul menține deja o prezență navală în Golful Aden din 2009, în cadrul operațiunilor anti-piraterie — un precedent invocat de susținătorii desfășurării la Hormuz pentru a demonstra că Coreea de Sud are experiența și capacitățile necesare pentru o astfel de misiune.