Șefa CCR explică anularea alegerilor din 2024

Președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, a explicat într-un interviu exclusiv acordat TVR Info motivele care au condus la anularea alegerilor prezidențiale din 2024 — o decizie fără precedent în istoria României, luată cu unanimitate de voturi pe 6 decembrie 2024.

Trei motive „ancorate în Constituție”

Potrivit șefei CCR, decizia s-a bazat pe trei piloni constituționali: încălcarea drepturilor electorale ale alegătorilor, încălcarea dreptului de a fi ales al candidaților și nerespectarea flagrantă a regulilor de finanțare a campaniei electorale.

„Sunt trei motive extrem de solid ancorate în textul Constituției noastre”, a declarat Tănăsescu, precizând că hotărârea „a trecut destul de multe teste juridice, și testul Comisiei de la Veneția și testul Comisiei Europene”.

Conform relatărilor mai multor publicații, CCR a constatat că un candidat a înregistrat un „salt spectaculos de popularitate cu cheltuieli absolut inexistente, sau cel puțin declarate a fi zero” — o discrepanță evidențiată de documentele CSAT desecretizate în ajunul deciziei.

De la validare la anulare în cinci zile

Tănăsescu a explicat cronologia neobișnuită: luni, CCR validase primul tur al alegerilor, iar vineri a anulat întregul proces electoral, inclusiv faza depunerii candidaturilor. Între cele două decizii, documentele desecretizate ale serviciilor de informații au dezvăluit că „România este o țintă pentru acțiuni hibride agresive ruse”, după cum reieșea din sesizările trimise Curții.

„N-a fost o decizie ușoară, n-a fost una pe care să ne-o dorim, n-a fost ceva la care să ne fi gândit vreodată că am putea să ne confruntăm, însă a fost o decizie asumată”, a recunoscut președinta CCR. Aceasta a adăugat că informațiile din documentele desecretizate „au necesitat un timp de înțelegere și de gândire asupra argumentelor”.

Decizia de anulare a fost pronunțată a doua zi după primirea a patru sesizări prin care se solicita invalidarea primului tur. Peste 50.000 de români din diasporă votaseră deja în turul al doilea la momentul pronunțării.

Independența CCR și presiunile politice

Întrebată dacă a resimțit presiuni, Tănăsescu a negat categoric: „Nu am avut niciodată niciun fel de presiune. Nu trăim într-un turn de fildeș sau rupți de realitatea din jur, dar intervenții directe sau indirecte eu n-am întâmpinat”.

Referitor la incidentul în care judecătorii desemnați de PSD au părăsit sala în timpul votului pe legea pensiilor speciale ale magistraților, președinta CCR a nuanțat gravitatea gestului: „Probabil că a părut un gest radical, dar atât timp cât decizia a fost luată, și dacă ar fi existat o fractură ea ar fi fost depășită”. Tănăsescu a subliniat că „dezbaterile noastre sunt reale, sunt vii, nu intrăm în sală cu idei preconcepute”.

Democrația, amenințată „din interior”

Șefa CCR a lansat și un avertisment mai larg privind starea democrației românești. „Vulnerabilitățile democrațiilor provin mai ales din interior”, a afirmat aceasta, referindu-se la curentul populist și la influența rețelelor de socializare asupra proceselor democratice.

Tănăsescu a apreciat că, deși Constituția României este „destul de viabilă” și „perfectibilă”, nu este necesară o schimbare fundamentală. Totuși, a semnalat supraîncărcarea instituției: CCR are aproximativ 16.000 de dosare pe rol, cu circa 14.000 restante.

Alegerile prezidențiale au fost reluate integral după anulare, iar în urma noului scrutin, desfășurat pe 4 și 18 mai 2025, Nicușor Dan a fost ales președinte al României. Între timp, Călin Georgescu a fost trimis în judecată pentru subminarea ordinii constituționale.