Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord cer dreptul la independență

Liderii naționaliști din Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord s-au reunit luni, 14 septembrie, la Cardiff pentru a semna un memorandum de înțelegere fără precedent, prin care cer guvernului de la Londra să pregătească și să faciliteze schimbări constituționale, inclusiv organizarea unor referendumuri privind independența celor trei națiuni.

„Epoca Westminsterului se apropie de sfârșit"

Summitul a reunit John Swinney, liderul Partidului Național Scoțian (SNP), Rhun ap Iorwerth, conducătorul Plaid Cymru din Țara Galilor, și Michelle O'Neill, vicepreședinta Sinn Féin din Irlanda de Nord. La eveniment a participat și Mary Lou McDonald, liderul Sinn Féin și conducătoarea opoziției din Republica Irlanda.

Documentul semnat la Cardiff stipulează că „peisajul politic de pe aceste insule se schimbă" și că fiecare națiune are dreptul la autodeterminare, „fără ca niciun guvern de la Westminster să aibă dreptul de a bloca democrația". Memorandumul solicită formal Londrei să planifice și să faciliteze, nu să blocheze, procesele de schimbare constituțională.

„Epoca Westminsterului se apropie de sfârșit", au transmis cei trei lideri într-o declarație comună, conform The Guardian. Documentul acoperă și domenii de cooperare economică, energetică și de relații externe, inclusiv privind relațiile cu Uniunea Europeană.

Westminster respinge referendumurile

Guvernul de la Londra a reacționat imediat. Biroul premierului Andy Burnham a transmis că nu sprijină organizarea unor referendumuri prin care Scoția, Țara Galilor sau Irlanda de Nord ar putea ieși din Regatul Unit, potrivit RTÉ News. Burnham s-a angajat, în schimb, să respecte integral prevederile Acordului de la Belfast din 1998, care garantează dreptul Irlandei de Nord la un referendum de frontieră dacă o majoritate a populației solicită unificarea cu Republica Irlanda.

Blocaj constituțional diferit pentru fiecare națiune

Din punct de vedere legal, cele trei națiuni se află în situații distincte. Irlanda de Nord este singura cu un mecanism constituțional garantat prin tratat: secțiunea 1 din Northern Ireland Act 1998 prevede explicit posibilitatea unui referendum de frontieră. Scoția se confruntă cu un blocaj după ce Curtea Supremă britanică a decis în 2022 că Parlamentul de la Edinburgh nu poate organiza un referendum de independență fără acordul Westminsterului — iar solicitarea de transfer de competență a fost respinsă din nou în 2026, relatează Irish Examiner. Țara Galilor nu dispune de niciun mecanism juridic recunoscut în acest sens.

O premieră istorică

Summitul de la Cardiff marchează o premieră în istoria britanică modernă: pentru prima dată, cele trei regiuni devolved sunt conduse simultan de partide pro-independență. Memorandumul nu are forță juridică, dar semnalează o schimbare politică majoră și pune presiune pe Westminster pentru a angaja un dialog constituțional.

Evenimentul a survenit în aceeași zi în care premierul Andy Burnham și-a anulat o serie de angajamente publice din cauza decesului tatălui său, context care adaugă un element de incertitudine politică internă în Regatul Unit.