Șase state UE propun taxă europeană pe profiturile petroliere

Șase state membre ale Uniunii Europene au transmis sâmbătă o scrisoare comună prin care solicită introducerea unei taxe europene pe profiturile excedentare ale companiilor petroliere — o propunere ce vizează direct giganții din sector care au înregistrat câștiguri record de la izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu.

Scrisoarea, inițiată de ministrul german de finanțe Lars Klingbeil, a fost semnată de omologii săi din Italia, Austria, Spania, Portugalia și Polonia. Documentul este adresat ministrului de finanțe al Irlandei — țară care deține în prezent Președinția rotativă a Consiliului UE — și solicită ca subiectul taxei să fie inclus pe agenda reuniunii miniștrilor europeni de finanțe programate la Dublin în septembrie 2026, potrivit AFP, citată de Agerpres.

„Unul dintre cele mai mari șocuri de aprovizionare din decenii"

Miniștrii semnatari invocă impactul devastator al conflictului din Iran asupra piețelor energetice globale. „Suntem martorii unuia dintre cele mai mari șocuri de aprovizionare din decenii, iar nemulțumirile legate de costul vieții sunt în creștere pretutindeni în lume", se arată în documentul comun, potrivit Euronews.

Prețul barilului de petrol Brent, care se situa în jurul a 70 de dolari înainte de escaladarea tensiunilor militare în zona Golfului Persic, a urcat la peste 100 de dolari, cu vârfuri de 126 de dolari pe baril, după perturbarea tranzitului prin Strâmtoarea Hormuz.

Profituri record în industria petrolieră

Cifrele din primul trimestru al anului 2026 confirmă avântul fără precedent al sectorului energetic. TotalEnergies a raportat o creștere de 51% a profitului, atingând 5,8 miliarde de dolari, iar Shell a consemnat un avans de 24% față de aceeași perioadă a anului trecut. Potrivit analiștilor citați de The Conversation, industria petrolieră globală urmează să genereze un flux de numerar de aproximativ 495 de miliarde de dolari în cursul anului 2026.

Cele șase mari companii internaționale — Chevron, Shell, BP, ConocoPhillips, ExxonMobil și TotalEnergies — sunt estimate să obțină în 2026 un profit zilnic suplimentar de circa 37 de milioane de dolari față de nivelul anului precedent.

Modelul din 2022 ca precedent

Propunerea celor șase miniștri nu este lipsită de precedent. În urma invaziei rusești din Ucraina, Uniunea Europeană a introdus în 2022 o taxă temporară de solidaritate pe profiturile excedentare ale companiilor energetice. Măsura a generat aproximativ 26-28 de miliarde de euro în exercițiile fiscale 2022-2023, finanțând scheme de sprijin pentru consumatori în contextul crizei energetice de atunci.

De această dată, miniștrii cer un instrument cu aplicabilitate mai extinsă: vizând și profiturile înregistrate de companiile multinaționale în afara teritoriului european și cu un fundament legal mai solid pentru a evita contestațiile juridice cu care s-a confruntat mecanismul anterior.

Reacții și context european

Propunerea se bucură de simpatii și dincolo de cele șase state semnatare. Prim-ministrul francez Lecornu a declarat că nu are „obiecții de principiu" față de taxarea profiturilor excepționale, iar președintele Emmanuel Macron a cerut un „răspuns european" față de comportamentul speculativ al marilor companii energetice.

Regatul Unit, fără să fie parte a UE, a implementat deja un sistem propriu: o taxă de 38% pe profiturile din petrol și gaze din Marea Nordului, valabilă până în 2030, care urmează să genereze aproximativ 8 miliarde de lire sterline în cursul anului.

Inițiativa vine în contextul mai larg al presiunii economice exercitate de Uniunea Europeană asupra actorilor care beneficiază de instabilitatea geopolitică. Cel mai mare pachet de sancțiuni UE împotriva Rusiei, anunțat la mijlocul lunii august, reflectă aceeași orientare: utilizarea pârghiilor economice ca instrument de politică externă.

Decizia, în mâinile Irlandei

Irlanda, care deține Președinția Consiliului UE până la sfârșitul anului 2026, va decide dacă include propunerea pe ordinea de zi a reuniunii miniștrilor de finanțe din Dublin în septembrie. O decizie favorabilă ar deschide calea unor negocieri la nivel european, deși adoptarea unei directive fiscale necesită unanimitate în Consiliu — un prag dificil de atins în absența unui consens larg între toate cele 27 de state membre.