Șase din zece tineri români trăiesc în locuințe supraaglomerate

România se situează pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește supraaglomerarea locuințelor în rândul tinerilor: 60,4% dintre cei cu vârste între 15 și 29 de ani trăiau în spații insuficiente în 2025, de peste două ori mai mult față de media europeană de 26,9%, potrivit unui raport Eurostat publicat marți.

Ce înseamnă „locuință supraaglomerată”

Eurostat definește o locuință drept supraaglomerată atunci când gospodăria nu dispune de un număr minim de camere raportate la numărul și structura membrilor: câte o cameră pentru fiecare cuplu, câte una pentru fiecare adult singur și camere separate pentru copii în funcție de sex și vârstă. Prin această definiție, România înregistrează 40,4% din întreaga populație în condiții de suprapopulare locativă — tot cel mai ridicat procent din UE.

Topul european: România la vârf, Cipru la baza clasamentului

După România urmează Letonia cu 54,9% și Bulgaria cu 52,8% — ambele foste state comuniste cu un stoc locativ depășit. La polul opus, Cipru înregistrează cea mai redusă rată din UE: doar 3,5% din tineri trăiesc în condiții de supraaglomerare. Irlanda se situează la 7,4%, iar Malta la 7,7%.

Paradoxul proprietarilor: ai casă, dar n-ai loc

România are cea mai ridicată rată de proprietate imobiliară din Uniunea Europeană — 94% dintre locuitorii țării dețin imobilul în care stau. Cu toate acestea, dispune de cel mai mic indice de spațiu per persoană: 1,1 camere, față de 2,2 în Malta, liderul european. Explicația constă în modul în care sunt folosite locuințele: mai multe generații coabitează în aceleași apartamente, dobândite în mare parte în perioada comunistă, fără resursele necesare achiziționării unui spațiu suplimentar.

Tinerii de 15–19 ani, cel mai afectați

Datele Eurostat arată că supraaglomerarea scade odată cu înaintarea în vârstă. La nivel european, 30,1% dintre tinerii de 15–19 ani trăiesc în locuințe supraaglomerate, față de 21,8% în grupul 25–29 de ani — tendință cu atât mai pronunțată în țările din Europa de Est, unde tinerii locuiesc mai mult timp alături de părinți.

Context: chirii în creștere și tineri fără locuri de muncă

Prețurile locuințelor în UE au crescut cu 48% în ultimul deceniu, potrivit Eurostat, iar chiriile cu 22%, ceea ce face trecerea la locuința independentă dificilă de realizat financiar. Raportul anual al OCDE privind educația („Education at a Glance”) adaugă un context suplimentar: 23% dintre tinerii români cu vârste între 18 și 24 de ani nu muncesc și nu urmează nicio formă de educație sau formare — una dintre cele mai ridicate rate din Uniunea Europeană.