SAFE de 16,68 mld., adoptat de Cameră; criza guvernării continuă

Plenul Camerei Deputaților a adoptat miercuri, 29 iulie, proiectul de lege care ratifică Acordul de împrumut SAFE (Strategic Autonomous Fund for Europe) dintre Uniunea Europeană și România, în valoare de 16.680.055.394 de euro. Votul a fost de 198 pentru, 58 împotrivă și 14 abțineri. Proiectul merge acum la Senat, care are decizia finală.

Termeni financiari favorabili față de piață

Acordul, semnat la București pe 12 mai 2026 și la Bruxelles pe 20–21 mai 2026, prevede o rată de dobândă estimată la 3,25%, față de aproximativ 6,75% pe care România ar plăti-o pentru euro-obligațiuni pe piața liberă. Maturitatea împrumutului este de 45 de ani, cu rambursarea principalului începând abia în 2035.

Potrivit Adevărul, din totalul de 16,68 miliarde euro, circa 12,48 miliarde vor fi destinate echipamentelor militare și infrastructurii de apărare, iar aproximativ 4,2 miliarde vor finanța proiecte rutiere naționale. Ministerul Finanțelor va gestiona serviciul datoriei prin mecanismele existente de finanțare rambursabilă.

Sindicatele sesizează Bruxelles-ul pentru achizițiile militare

Chiar în ziua votului, Blocul Național Sindical (BNS) a anunțat sesizarea formală a Comisiei Europene, a Parchetului European (EPPO) și a Curții Europene de Conturi în legătură cu modul în care România implementează programul SAFE. Organizația, care reprezintă aproximativ 300.000 de membri din industria de apărare și aeronautică, invocă mai multe nereguli suspectate: proceduri de achiziție fără publicitate prealabilă, concentrarea contractelor în jurul unui singur grup industrial, creșteri nejustificate de prețuri pentru echipamente militare și un posibil ajutor de stat mascat în cazul Șantierului Naval Mangalia.

BNS a precizat că nu urmărește blocarea sau întârzierea programului, ci solicită implementarea lui „cu respectarea strictă a normelor europene". OLAF și diviziile relevante ale Comisiei au fost rugate să verifice conformitatea cu regulamentele de achiziții publice din domeniul apărării.

Criza politică: Hunor vede trei scenarii, niciunul deblocat

Adoptarea SAFE a survenit pe fondul unui blocaj politic prelungit în privința formării noului guvern. Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat miercuri că există trei variante pe masa negocierilor, după ce a avut discuții separate cu liderul PSD Sorin Grindeanu și cu premierul interimar Ilie Bolojan.

• Guvern de armistițiu majoritar — o coaliție care ar cuprinde PNL, PSD, USR și UDMR, cu mandat până la finalul anului 2026. Hunor și-a exprimat preferința pentru această formulă, invocând riscurile de securitate, presiunile bugetare și evaluările agențiilor de rating. „Ar fi bine să forțăm un pic formarea unui guvern de armistițiu", a declarat liderul UDMR, citat de HotNews.
• Guvern minoritar condus de Siegfried Mureșan — fezabil doar cu susținerea PSD la investitură, pe care social-democrații au respins-o dacă sunt excluși din cabinet.
• Guvern minoritar condus de Sorin Grindeanu — blocat de refuzul PNL de a sprijini un executiv din care nu face parte.

„A patra variantă nu există", a rezumat Hunor, potrivit Digi24. Cât privește calendarul, liderul UDMR s-a arătat sceptic privind formarea unui guvern până la 15 august: „Deocamdată, fiecare este închis în bula lui." Negocierile efective nu pot începe, a subliniat el, cât timp președintele Nicușor Dan nu desemnează un candidat la funcția de premier. Dan a eșuat deja cu două nominalizări de la prăbușirea guvernului Bolojan, în iunie 2026.

Legea salarizării, nefinalizată și contestată de sindicate

Tot miercuri, Kelemen Hunor a admis că proiectul legii salarizării unitare amânat din sesiunea anterioară „nu este finalizat", citând „o problemă cu simulările". Liderul UDMR a ridicat și întrebarea finanțării: dacă obligațiile totale ajung la 12 miliarde de lei — din care 8 miliarde agreate anterior și 4 miliarde suplimentari — sursele de finanțare rămân neclare.

Cele cinci confederații sindicale reprezentative la nivel național au transmis o scrisoare deschisă prin care cer Parlamentului să respingă proiectul. Potrivit Știrilor ProTV, sindicatele susțin că legea perpetuează inechitățile din sistemul bugetar, acordă privilegii garantate funcțiilor publice alese indiferent de performanță economică și folosește un punct de referință instabil care riscă să comprime salariile în timp. Confederațiile solicită reluarea negocierilor „după ce un guvern legitim va prelua mandatul".

Tensiunile din coaliție: 14 liberali votează cu PSD

Un episod care a marcat ședința parlamentară de miercuri: 14 deputați PNL, printre care Sebastian Burduja, Alina Gorghiu, Marcel Vela și Lucian Bode, au votat amendamentul PSD privind deblocarea posturilor din spitale, deși Guvernul adoptase deja un memorandum în sens similar. Grindeanu i-a felicitat public pe liberali că „au trecut peste ordinul politic cinic al lui Bolojan", descriind atitudinea premierului interimar drept una care „vede viața ca un tabel Excel". Tensiunea reflectă fracturile din interiorul PNL, mai mulți dintre deputații în cauză contestând deja în instanță decizii ale conducerii partidului.