Rusia importă benzină: Moscova impune raționarea carburanților

Rusia, cel mai mare exportator mondial de petrol brut, a recunoscut că importă acum carburanți din India, Kazahstan și Belarus pentru a compensa un deficit intern acut. Vicepremierul Alexandr Novak a confirmat miercuri, 19 august, că importurile sunt în curs, în timp ce benzinăriile din Moscova au reinstituit pentru prima dată din această vară limite de cumpărare per client.

Al doilea val al crizei, ajuns la Moscova

Rețelele Gazprom Neft și Tatneft — două dintre cele mai mari lanțuri de benzinării din Rusia — au reimplementat restricții de vânzare în capitală și în regiunile limitrofe. Clienții Gazprom Neft pot cumpăra maximum 60 de litri de benzină per mașină, iar cei ai Tatneft, cel mult 50 de litri de benzină sau 60 de litri de motorină, potrivit The Moscow Times și Meduza. În seara de 18 august, benzina AI-95 era practic indisponibilă în Moscova: se mai găsea la o singură benzinărie Neftmagistrali din întreg orașul.

Criza a debutat în primăvara lui 2026 și s-a extins treptat spre cea mai mare parte a regiunilor Rusiei până în iulie, conform Reuters. Capitala fusese inițial ferită de restricții, dar pe 19 august a intrat și ea în regim de raționare — ceea ce analiștii numesc „al doilea val" al penuriei.

Cauza: campania ucraineană de lovire a rafinăriilor

Campania ucraineană de drone cu rază lungă de acțiune a vizat sistematic infrastructura petrolieră rusă. Potrivit BBC, 21 din cele 38 de mari rafinării din Rusia au fost lovite din ianuarie 2026, cu 48% mai multe atacuri decât în întregul an 2024. Potrivit CNBC, Ucraina ar fi atacat toate cele 11 rafinării de mari dimensiuni ale Rusiei — ultima, cea de la Omsk (Siberia de Vest), situată la 2.500 de kilometri de frontieră, a fost lovită pe 6 iulie 2026.

Printre facilitățile cel mai grav afectate se numără rafinăria Ryazan (17,1 milioane tone/an), cu operațiunile suspendate din 15 mai, rafinăria Yaroslavl (15 milioane tone/an), lovită de șase ori în 2026, și rafinăria Omsk (22 milioane tone/an), cea mai mare din Rusia. Conform estimărilor Statului Major al Ucrainei — parte beligerantă, cu interes în evaluarea daunelor — aproximativ 43% din capacitatea totală de rafinare a Rusiei ar fi fost scoasă din funcțiune.

Impactul se reflectă direct în producție: în iulie 2026, rafinarea petrolului a coborât la 3,6 milioane de barili pe zi, cel mai scăzut nivel din mai 2002, potrivit datelor Bloomberg citate de The Moscow Times. Deficitul zilnic față de cererea internă este estimat la circa 25.000 de tone de benzină.

Răspunsul guvernului: interdicție la export și importuri din Asia

Guvernul rus a răspuns cu mai multe măsuri de urgență. Pe 30 iulie, a impus interdicție la exportul de benzină și motorină, valabilă până pe 31 ianuarie 2027, pentru a orienta resursele disponibile exclusiv spre piața internă. Executivul de la Moscova a extins și mecanismul „dampfer" la motorină — un instrument financiar prin care statul compensează rafinăriile pentru diferența dintre prețul intern și cel de export, stimulând orientarea producției spre piața internă.

Conform declarațiilor lui Novak citate de TASS și preluate de Reuters, Rusia importă benzină și motorină din India, Kazahstan și Belarus. Vicepremierul nu a precizat volumele importate și nu a menționat sursele exacte din fiecare țară. El a adăugat că mai multe rafinării urmează să reia producția după lucrări de întreținere programate, ceea ce ar trebui să reducă presiunea asupra pieței interne în lunile următoare.

Totodată, standardele de calitate au fost relaxate temporar: Rusia permite acum producerea și importul de carburanți de tip Euro 2, Euro 3 și Euro 4, renunțând parțial la norma Euro 5 care fusese în vigoare.

Rusia, de la exportator la importator

Inversarea rolurilor este semnificativă: Rusia exporta anterior produse petroliere procesate pe piețele globale, iar acum cumpără benzină din Asia pentru a acoperi necesitățile propriilor cetățeni. Această schimbare reprezintă unul dintre efectele cele mai vizibile ale campaniei ucrainene de lovire a infrastructurii critice, care a cuprins și atacuri asupra rafinăriilor Salavat și Orsk.

Pe piețele internaționale, contracția producției rusești coincide cu presiunile generate de conflictul militar din Iran — izbucnit la începutul lui 2026 după atacurile iraniene asupra bazelor americane și israeliene: cotația petrolului Brent a urcat spre 92 de dolari pe baril, potrivit datelor de tranzacționare, apropiindu-se de pragul psihologic de 100 de dolari discutat de analiști. Potrivit analiștilor, efectele războiului asupra economiei ruse — inițial evaluate ca gestionabile — se fac tot mai vizibile în viața cotidiană a cetățenilor.