România scufundă barjele pe Dunăre; Cernavodă câștigă 2-3 zile

Autoritățile române au demarat vineri, 7 august, scufundarea controlată a primelor două barje încărcate cu piatră pe brațul Bala al Dunării, în cadrul unei operațiuni de urgență menite să redirecționeze debitul apei spre priza de răcire a Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă. Operațiunea a pornit în jurul orei 14:30, cu remorchere mari și vase de sprijin conduse de trei operatori experimentați de la Navrom, potrivit corespondenților Știrile ProTV. Acțiunea face parte dintr-un plan de urgență aprobat joi de autorități, care prevede scufundarea a patru barje în total.

Emil Macovei, directorul tehnic al Nuclearelectrica, a declarat că scufundarea barjelor pe brațul Bala poate prelungi funcționarea Reactorului 2 cu „două-trei zile", în funcție de evoluția nivelului și debitului Dunării. Reactorul 1 este deja oprit din cauza secetei hidrologice extreme, iar cele două unități asigurau împreună circa 20% din producția națională de electricitate, conform Digi24.

Soluție de avarie, nu remediu structural

Ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, a caracterizat operațiunea drept „o soluție de avarie menită să câștige câteva zile în plus". Potrivit Adevărului, Miruță a precizat că la Ministerul Transporturilor există un proiect tehnic serios care ar rezolva structural problema accesului la apă al centralei, blocat de ani de zile, și că se încearcă deblocarea lui. „Guvernul încearcă astfel de soluții, dar să aducă ploaie nu poate", a adăugat ministrul, relatează Digi24.

Alertă timpurie trimisă Comisiei Europene

Ministerul Energiei a transmis vineri o alertă timpurie Comisiei Europene și statelor membre ale UE, invocând seceta hidrologică severă. Situația de alertă va continua cel puțin până pe 15 august, când prognozele meteorologice indică o posibilă ameliorare, anunță Digi24. Ministerul precizează că în acest moment nu există un impact negativ direct asupra pieței interne de electricitate, deși marja de rezervă se îngustează rapid.

Seceta lasă fără apă curentă 133 de localități din 14 județe, cele mai afectate fiind Neamț cu 39 de localități și Bihor cu 30, conform datelor Administrației Apele Române.

Impact economic: stagflație și profituri pentru vecini

Criza Dunării agravează o situație economică deja fragilă. Analiștii ING avertizează că reducerea producției de energie va accelera inflația într-un moment în care România se confruntă cu stagflație — combinația de inflație ridicată și recesiune —, singura țară din Uniunea Europeană în această situație, potrivit Economica.net. Debitul Dunării la Baziaș, punctul de intrare în România, a coborât la 1.500 de metri cubi pe secundă, față de o medie multianuală de peste 5.000.

Bulgaria profită de pe urma crizei. Ministrul bulgar al Energiei, Iva Petrova, a confirmat că țara exportă între 32.000 și 33.000 de megawați-oră zilnic — nivel record —, valorificând deficitul energetic al vecinilor, arată DCNews. Ungaria se confruntă, la rândul ei, cu restricții de producție la centrala nucleară de la Paks, unde Dunărea este, de asemenea, la cote critice.