România participă în toate cele 5 mega-proiecte de apărare ale UE

Statele membre ale Uniunii Europene au aprobat luni primele cinci proiecte europene de apărare de interes comun (EDPCI), un pas major în consolidarea capacităților militare colective ale blocului european. România face parte din toate cele cinci proiecte, iar Ucraina — stat candidat la aderarea UE — participă în patru dintre ele. Comisia Europeană a alocat imediat 325 de milioane de euro din Programul European pentru Industria Apărării (EDIP), potrivit comunicatului oficial al Comisiei.

De ce acum?

Proiectele au fost concepute pentru a acoperi lacunele strategice ale Europei în domenii considerate prea complexe sau costisitoare pentru a fi abordate individual de fiecare stat. Conform Comisiei Europene, noile instrumente reflectă schimbarea de paradigmă a UE față de apărare, accelerată de conflictul din Ucraina și de îngrijorările legate de securitatea flancului estic.

Cele cinci proiecte

1. DECODER — Drone și sisteme anti-dronă

Proiectul urmărește dezvoltarea unor capabilități interoperabile europene în domeniul dronelor și al contracarării acestora, acoperind un deficit critic evidențiat în conflictele recente. La DECODER participă 26 de state membre ale UE, alături de Norvegia și Ucraina.

2. IMSD — Apărare maritimă și subacvatică

Integrated Maritime and Seabed Defence vizează construcția unui sistem integrat de detectare și descurajare a amenințărilor din mediul maritim, inclusiv protecția infrastructurii submarine — cabluri, conducte, funduri de mare.

3. European Space Shield — Scut spațial

Proiectul acoperă avertizarea timpurie bazată pe sateliți, comunicații securizate, supraveghere, sisteme de navigație de precizie și sincronizare temporală pentru uzul forțelor armate.

4. EU-FIAMD — Apărare aeriană și antirachetă integrată

EU Federated Integrated Air and Missile Defence cuprinde o arhitectură federalizată de apărare aeriană, sisteme de avertizare timpurie, senzori și centre de comandă coordonate. La proiect participă 16 țări.

5. EFW — Supravegherea flancului estic

Eastern Flank Watch vizează supravegherea și apărarea multidomeniu a frontierei estice a UE — terestru, aerian, maritim și cibernetic. La proiect participă 13 state membre, plus Norvegia și Ucraina.

România, prezentă în toate cele cinci

România este unul dintre puținele state membre care participă simultan la toate cele cinci proiecte, conform datelor publicate de Digi24 și confirmate de News.ro. Participarea la EFW este relevantă în contextul proximității față de conflictul din Ucraina și al vecinătății cu Marea Neagră.

Ucraina — integrare progresivă în structurile de securitate

Ucraina participă la patru din cele cinci proiecte, potrivit Comisiei Europene. Includerea sa în proiecte precum DECODER și EFW subliniază integrarea sa tot mai profundă în structurile de securitate ale UE, în paralel cu negocierile de aderare.

Finanțare și eligibilitate

Cele 325 de milioane de euro alocate imediat provin din EDIP. Companiile eligibile trebuie să fie înregistrate în UE sau într-o țară asociată, iar componentele non-europene nu pot depăși 35% din costul produsului final. Autoritatea de proiectare trebuie să aparțină entităților eligibile.

Pe termen lung, investițiile totale ale statelor participante sunt estimate la aproximativ 190 de miliarde de euro, potrivit Comisiei Europene. România deblochează astfel accesul industriei naționale de apărare la contracte paneuropene de mare valoare, într-un context în care UE a deblocat anterior 6,6 miliarde de euro pentru statele care au armat Ucraina.