România, lider UE la abandon școlar: 15,5% din tineri renunță

România înregistrează cea mai ridicată rată a abandonului școlar timpuriu din Uniunea Europeană, potrivit datelor publicate joi de Eurostat. În 2025, 15,5% dintre tinerii români cu vârste între 18 și 24 de ani au părăsit sistemul de educație și formare profesională înainte de finalizarea studiilor — aproape unul din șase.

Cifra plasează România cu mult peste media europeană de 9,1% și chiar peste vecinii din regiune: Bulgaria a raportat 8,6%, iar Ungaria 9,3%. La polul opus, cele mai scăzute rate le au Croația (2,1%), Grecia (3%) și Irlanda (3,6%).

Europa se apropie de ținta 2030, România rămâne în urmă

La nivelul Uniunii, ponderea tinerilor care renunță prematur la educație a scăzut de la 11% la 9,1% în ultimul deceniu, aproape de obiectivul de 9% asumat pentru 2030. Deja 17 din cele 27 de state membre au atins această țintă.

Cele mai spectaculoase progrese le-au înregistrat Malta, cu o reducere de 7,7 puncte procentuale în zece ani, urmată de Portugalia (–7,4 pp) și Spania (–7,2 pp). Nu toate statele au evoluat însă favorabil: Cipru a raportat o creștere de 4,6 puncte procentuale, iar Germania de 3 puncte, ajungând la 13,1% — al doilea cel mai ridicat nivel din UE.

Traiectoria României rămâne îngrijorătoare. Rata a oscilat în ultimii ani — 15% în 2021, 16,6% în 2023 — fără o tendință clară de scădere. Valoarea de 15,5% din 2025 reprezintă o ușoară ameliorare față de maximul din 2023, dar se situează departe de standardele europene.

Gen, mediu și piața muncii

La nivel european, bărbații abandonează școala mai frecvent decât femeile: 10,6% față de 7,5%. România este însă una dintre cele doar două țări din UE — alături de Bulgaria — unde situația este inversată, femeile având o rată mai ridicată a abandonului școlar decât bărbații, conform Eurostat.

Tipul de localitate influențează, de asemenea, rezultatele. În orașele mari din UE, rata abandonului este de 8%, în timp ce în suburbii și orașele mici ajunge la 10,1%, iar în mediul rural la 9,6%. Datele Eurostat nu oferă defalcare similară pentru România, însă disparitățile regionale sunt bine documentate de studii anterioare.

Consecințele abandonului școlar se reflectă direct pe piața muncii. Dintre tinerii europeni care au renunțat la studii, 46,2% au un loc de muncă, 30,8% sunt în căutarea unuia, iar 23,1% nu sunt nici angajați, nici în căutare — o categorie asociată frecvent cu munca informală sau cu descurajarea.

Context: șomajul ridicat în rândul tinerilor

Abandonul școlar este strâns legat de rata ridicată a șomajului în rândul tinerilor din România, care ajungea la aproape 29% conform datelor anterioare. Lipsa unei calificări face inserția pe piața muncii semnificativ mai dificilă, iar tinerii fără studii finalizate au șanse reduse de integrare profesională.