România expulzează diplomat rus; ambasadorul, rechemat din Moscova

România a luat luni cele mai dure măsuri diplomatice față de Rusia din ultimii ani: un angajat al ambasadei Federației Ruse la București a fost declarat persona non grata și are cinci zile să părăsească țara, iar ambasadorul României la Moscova a fost rechemat pentru consultări.

Ce a anunțat MAE

Ministerul Afacerilor Externe a convocat luni, 27 iulie, ambasadorul rus Vladimir Lipaev la sediul instituției, unde i-a transmis un protest ferm și i-a prezentat fragmente ale unei drone doborâte pe teritoriul României. Componentele au fost identificate ca având origine rusă, conform comunicatelor autorităților române, potrivit CursDeGuvernare și Ukrinform.

Diplomatul declarat persona non grata are la dispoziție cinci zile pentru a părăsi România, în conformitate cu Convenția de la Viena privind relațiile diplomatice.

Patru incursiuni în patru zile

Măsurile diplomatice vin după patru incursiuni consecutive în spațiul aerian național, înregistrate între 24 și 27 iulie. Forțele armate române au interceptat și distrus toate cele patru aeronave, iar costul total al intervențiilor a depășit 1,5 milioane de euro. Unul dintre sistemele de tip Shahed a fost doborât de un F-16 în zona Sulina; altele au fost neutralizate deasupra județului Buzău. Locuitorii din Tulcea au primit mai multe mesaje RO-Alert, avertizați să se adăpostească din cauza pericolului din spațiul aerian.

Escaladare diplomatică graduală

Expulzarea unui diplomat rus și rechemarea ambasadorului român de la Moscova sunt pași fără precedent în relațiile bilaterale de după invazia Rusiei în Ucraina. Ambasadorul Lipaev mai fusese convocat la MAE pentru a primi un protest față de primele incursiuni, dar situația a escaladat odată cu noile încălcări ale spațiului aerian.

Reacția Rusiei: „punere în scenă propagandistică"

Ambasadorul Lipaev a calificat protestul românesc drept „o punere în scenă propagandistică", potrivit News.ro. Acesta a transmis că „Partea română a fost avertizată cu privire la pericolul unei escaladări ulterioare a confruntării cu Federația Rusă" — un avertisment pe care analiștii l-au interpretat drept o amenințare velată. Moscova neagă că aeronavele interceptate i-ar aparține.

Incidentele de frontieră aeriană au loc în contextul conflictului ruso-ucrainean, în care dronele rusești vizează frecvent teritorii apropiate de granițele NATO. România — stat-membru al alianței cu circa 100 de kilometri de graniță cu Ucraina — a semnalat anterior debrisuri de drone căzute pe teritoriul național fără ca reacțiile diplomatice să atingă intensitatea de luni.