România cere UE să coboare protecția ursului brun

România va solicita Comisiei Europene retrogradarea statutului de protecție al ursului brun, a anunțat miercuri vicepremierul Tanczos Barna. Demersul urmează precedentul lupilor, al căror statut a fost coborât la nivel european după presiuni din partea mai multor state membre.

Ministrul interimar al Agriculturii a declarat că va trimite o scrisoare comisarului european responsabil, iar lista statelor membre care vor sprijini România urmează să fie finalizată săptămâna viitoare. Tema va fi inclusă pe ordinea de zi a Consiliului AGRIFISH, forumul miniștrilor agriculturii din UE.

„Nu poneii sunt în pericol, ci oamenii”

Tanczos Barna a invocat explicit modelul german, unde statutul lupului a fost coborât de la „strict protejat” la „protejat” în urma unui incident care a captat atenția publică europeană: un lup a ucis poneiul Dolly, aparținând familiei președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

„În România, această situație poate fi rezolvată doar dacă se schimbă legislația și la nivelul Uniunii Europene”, a afirmat vicepremierul. „La noi, nu poneii sunt în pericol, ci oamenii. Au murit zeci de persoane din cauza atacurilor de urs”, a adăugat acesta.

Populația și atacurile

România găzduiște cea mai mare populație de urși bruni din Europa. Un recensământ pe bază de ADN a estimat între 10.400 și 12.800 de exemplare — de peste trei ori mai mult decât cele 4.000 considerate optim de autorități.

În ultimele două decenii, atacurile de urs au ucis 26 de persoane — cifrele la care se referă vicepremierul când vorbește de „zeci de persoane”. Între 2016 și 2025 au fost înregistrate 264 de atacuri. Numai în 2023, autoritățile au primit 7.500 de apeluri de urgență legate de prezența urșilor în zone locuite. În 2024, România a permis uciderea a aproximativ 500 de urși, dublând cota față de anul precedent, după ce o tânără a fost ucisă pe un traseu montan din Carpați.

Precedentul lupilor la nivel european

Retrogradarea statutului lupului a fost aprobată de Comitetul Permanent al Convenției de la Berna în decembrie 2024, iar Parlamentul European a acceptat modificarea în mai 2025. Noua clasificare le oferă statelor membre mai multă flexibilitate în gestionarea populațiilor, inclusiv vânătoarea reglementată în anumite perioade.

Tanczos Barna propune un demers similar pentru ursul brun: trecerea din anexa speciilor strict protejate într-o categorie care permite intervenții mai rapide. „Situația nu mai poate fi tolerată așa cum este”, a subliniat ministrul.

Legea cotelor, la Curtea Constituțională

Pe plan intern, o lege care propune majorarea cotelor de vânătoare pentru urși se află în așteptarea unei decizii a Curții Constituționale. Totodată, Ministerul Mediului a cerut primarilor din localitățile afectate să intervină prompt în cazul urșilor periculoși, subliniind că procedurile administrative au fost simplificate, iar decizia finală aparține autorităților locale.

Organizațiile de protecție a mediului au criticat în repetate rânduri politica de gestionare a populației de urși din România, argumentând că reducerea numărului de exemplare nu rezolvă cauzele intruziunilor, precum managementul defectuos al deșeurilor și distrugerea habitatelor naturale.