Războiul din Iran întârzie armele SUA pentru Europa

Statele Unite au informat mai multe țări europene că livrările de armament contractate anterior prin programul Foreign Military Sales (FMS) vor fi probabil amânate, pe fondul consumului masiv de muniție generat de războiul din Iran, transmite Reuters, citând trei surse care cunosc situația.

Printre țările afectate se numără state din regiunea baltică și Scandinavia, care așteaptă sisteme de apărare aeriană Patriot PAC-3, sisteme de artilerie, muniție și rachete antitanc. Nici Casa Albă, nici Pentagonul nu au comentat imediat informațiile.

Un deficit structural de muniție

Întârzierile reflectă o problemă mai profundă: industria americană de apărare nu poate ține pasul cu cererea. Conform unei analize publicate de Asia Times, în operațiunea Epic Fury, lansată pe 28 februarie, SUA au consumat între 100 și 150 de interceptoare din categoria superioară — aproximativ 25% din stocul total.

Lockheed Martin produce în prezent circa 650 de rachete PAC-3 pe an, în timp ce forțele americane și aliate din Golf au tras aproximativ 2.400 de interceptoare într-o singură lună. Rachetele de croazieră Tomahawk sunt într-o situație și mai critică: peste 850 au fost utilizate în conflict, iar ritmul de producție — circa 85 pe an — înseamnă că înlocuirea lor va dura un deceniu.

Elveția amenință cu anularea contractului

Consecințele se resimt deja concret. Elveția a aflat că livrarea celor cinci sisteme Patriot comandate — un contract inițial de 2,1 miliarde de dolari, ajuns între 3,2 și 3,8 miliarde — a fost amânată de la 2026–2028 la 2034. Guvernul federal a suspendat plățile și evaluează trei opțiuni: renegocierea termenilor, continuarea în condiții revizuite sau anularea completă a contractului. Berna a transferat deja între 650 și 750 de milioane de franci elvețieni.

Polonia, la rândul ei, a refuzat cererea americană de a deplasa baterii Patriot din propriul arsenal spre Orientul Mijlociu, invocând necesitatea apărării flancului estic al NATO.

Europa caută alternative

Situația accelerează presiunea pentru autonomie europeană în domeniul apărării. Institutul pentru Studii de Securitate al UE recomandă trei direcții: investiții în sisteme proprii europene, cooperare industrială mai strânsă cu Ucraina și producție pe sol european a sistemelor americane — cum ar fi facilitatea Raytheon-MBDA Patriot din Germania.

Elveția a solicitat deja oferte pentru sisteme alternative de apărare aeriană cu cerința ca acestea să fie produse în Europa, un semnal clar de pierdere a încrederii în lanțul de aprovizionare american.

Administrația Trump a anunțat planuri ambițioase de creștere a producției: PAC-3 la 2.000 pe an până în 2030, față de circa 650 în prezent, iar Tomahawk la 785 anual. Analiștii avertizează însă că aceste obiective nu vor fi atinse rapid, iar aliații europeni — care au promis recent la summitul Ramstein investiții de 50 de miliarde de euro — riscă să rămână vulnerabili tocmai în fața amenințării pe care o identifică drept cea mai gravă: Rusia.