Putin oferă cetățenie rusă Transnistriei, Moldova denunță recrutarea

Vladimir Putin a semnat vineri un decret care simplifică procedura de obținere a cetățeniei ruse pentru locuitorii din Transnistria, regiunea separatistă a Republicii Moldova. Potrivit noilor prevederi, solicitanții nu mai sunt obligați să locuiască în Rusia și nici să demonstreze cunoașterea limbii ruse — condiții care, până acum, reprezentau principalele bariere administrative.

Măsura vizează mii de persoane din regiune și a provocat reacții dure de la Chișinău. Premierul moldovean Alexandru Munteanu a legat decizia Kremlinului de dificultățile de recrutare ale armatei ruse.

„Decizia Kremlinului este legată de încercarea de a recruta cât mai mulți soldați pentru front”, a declarat Munteanu, adăugând că „pașaportul rusesc devine pașaportul unei țări agresoare, care nu este acceptată la masa lumii civilizate”.

Premierul a anunțat că va discuta contramăsuri cu partenerii și nu a exclus convocarea ambasadorului Rusiei — un gest diplomatic pe care Chișinăul l-a mai folosit în trecut, în contextul incidentelor cu drone rusești.

Sandu: „Au nevoie de oameni pentru războiul din Ucraina”

Președinta Maia Sandu a comentat decretul la o conferință de securitate desfășurată sâmbătă la Tallinn. „Probabil au nevoie de mai mulți oameni pe care să-i trimită la războiul din Ucraina”, a afirmat aceasta, subliniind că de la începutul conflictului, majoritatea transnistrienilor au ales cetățenia moldovenească, „pentru că s-au simțit mai în siguranță”.

Sandu a respins ideea că Rusia ar putea influența parcursul european al Moldovei. „Doar Uniunea Europeană poate decide dacă Republica Moldova poate deveni sau nu parte a UE. Rusia nu are nimic de-a face cu asta”, a precizat președinta.

Context: Transnistria și presiunea Rusiei

Transnistria, o fâșie de teritoriu situată între râul Nistru și granița cu Ucraina, se află sub controlul de facto al unui regim separatist susținut de Moscova din 1992. Aproximativ 1.500 de militari ruși sunt staționați în regiune, iar Kremlinul a intensificat presiunile geopolitice asupra Moldovei de la începutul invaziei pe scară largă în Ucraina.

Republica Moldova a obținut statutul de țară candidată la UE în 2022 și a deschis negocierile de aderare în 2024. Autoritățile de la Chișinău au acuzat în mod repetat Rusia de tentative de destabilizare prin instrumente hibride — de la presiuni energetice la campanii de dezinformare.

Replică neașteptată la Tallinn

La aceeași conferință, președintele Muntenegrului, Jakov Milatović, a provocat un moment neașteptat afirmând că „poate, într-o zi, Maia va deveni președinta României” — o aluzie la o posibilă reunificare a Moldovei cu România. Sandu a răspuns sec: „Nu este despre asta”, precizând că obiectivul principal rămâne integrarea europeană, deși a recunoscut că sprijinul popular pentru unificare ar putea crește dacă procesul european întârzie.