Propunerile pentru șefii parchetelor, trimise la Cotroceni

Ministrul Justiției Radu Marinescu a transmis marți, 7 aprilie, propunerile pentru conducerea celor mai importante parchete din România președintelui Nicșor Dan. Lista cuprinde opt candidați pentru funcțiile de conducere ale Parchetului General, Direcției Naționale Anticorupție (DNA) și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT).

Decizia vine după o procedură de selecție care a durat trei luni și care a inclus interviuri suplimentare la Ministerul Justiției pentru candidații care primiseră aviz negativ de la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Dintre cei opt candidați, doar trei au aviz pozitiv de la CSM.

Cine sunt candidații

Pentru funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a fost propusă Cristina Chiriac, iar pentru cea de procuror adjunct, Marius Voineag.

La conducerea DNA, ministrul l-a propus pe Ioan-Viorel Cerbu ca procuror-șef, iar ca adjuncți pe Marinela Mincă și Marius-Ionel Ștefan.

La DIICOT, propunerile vizează pe Codrin-Horațiu Miron ca procuror-șef, respectiv Alex-Florin Florența și Gill-Julien Grigore-Iacobici ca adjuncți.

Avizele controversate ale CSM

Dintre cei opt candidați, trei au obținut aviz pozitiv de la Secția pentru procurori a CSM: Ioan-Viorel Cerbu (procuror-șef DNA), Marius-Ionel Ștefan (adjunct DNA) și Codrin-Horațiu Miron (procuror-șef DIICOT).

Alți trei au primit aviz negativ: Cristina Chiriac (propusă ca procuror general), Marinela Mincă (adjunct DNA) și Gill-Julien Grigore-Iacobici (adjunct DIICOT). Ministerul Justiției a organizat interviuri suplimentare cu aceștia, conform procedurii prevăzute de Legea 303/2022.

Marius Voineag și Alex-Florin Florența au fost propuși fără aviz, după ce CSM nu a reușit să emită un răspuns în termenul legal de 30 de zile. Potrivit Agerpres, în patru ședințe consecutive voturile au fost egale — câte trei „pentru” și trei „împotrivă” —, fără a se forma o majoritate. Legea prevede că neemiterea avizului în termenul prevăzut nu împiedică continuarea procedurii.

De ce a mers ministrul mai departe

Ministerul Justiției a publicat motivările pentru fiecare candidat cu aviz negativ. În cazul Cristinei Chiriac, ministerul a argumentat că proiectul de management demonstrează o „abordare sistemică”, cu identificarea disfuncționalităților și direcții concrete de intervenție, potrivit Economica.net. Chiriac are experiență la parchetele nespecializate, la DIICOT și la DNA.

Pentru Marinela Mincă, ministerul a invocat „cunoașterea clară și aprofundată a fluxurilor operaționale” din cadrul DNA, precum și o analiză SWOT cu măsuri implementabile, aliniate la Strategia Națională Anticorupție 2026-2030, relatează News.ro.

Gill-Julien Grigore-Iacobici a fost creditat cu o „înțelegere solidă a priorităților strategice DIICOT” și un plan cu instrumente SMART, demonstrând echilibru între standardizare și autonomia procurorilor, conform Digi24.

Candidații reaudiați au respins criticile CSM. „Nu reprezintă un minus, ci un câștig”, a declarat Cristina Chiriac, referindu-se la experiența profesională invocată de CSM ca insuficientă, anunță HotNews.

Ce urmează: decizia președintelui

Conform Legii 303/2022, avizul CSM este consultativ, iar președintele României poate accepta sau refuza motivat numirile. Decretul de numire sau refuzul motivat trebuie emis în maximum 60 de zile de la primirea propunerilor.

Mandatele sunt de trei ani și pot fi reînnoite o singură dată. Procedura de selecție a fost lansată pe 8 ianuarie 2026, potrivit CursDeGuvernare.

Ministerul Justiției a reafirmat „angajamentul pentru asigurarea transparenței și profesionalismului în procesul de selecție” și a anunțat că va publica elementele avute în vedere în evaluare.