Procurorul ICC Karim Khan, suspendat după acuzații de abuz sexual

Procurorul-șef al Curții Penale Internaționale (ICC), Karim Khan, a fost suspendat din funcție cu efect imediat, luni seară, după ce organul de supraveghere al instanței a votat trimiterea sa la proceduri disciplinare. Decizia, fără precedent în istoria de peste două decenii a ICC, vine pe fondul unor acuzații de comportament sexual necorespunzător față de o colaboratoare.

Decizia Biroului Adunării Statelor Părți

Biroul Adunării Statelor Părți (ASP), organismul executiv de supraveghere al ICC, a adoptat decizia prin majoritate calificată, la reuniunea din 8 iunie 2026, potrivit comunicatului oficial al Curții. Suspendarea a fost dispusă în temeiul Regulii 28 din Regulile de Procedură și Probă.

Conform declarației oficiale a ICC, Biroul „sublinază că această suspendare nu constituie o indicație a rezultatului final” și a decis convocarea unei sesiuni speciale a Adunării Statelor Părți „cât mai curând posibil” pentru a examina cazul.

Evaluarea Biroului s-a bazat pe raportul unei investigații desfășurate de Biroul Serviciilor de Supraveghere Internă al ONU (OIOS), pe probele aferente, pe avizul unui panel ad hoc de experți judiciari și pe observațiile scrise ale părților, transmite ICC.

Acuzațiile și investigația

Khan, avocat britanic în vârstă de 56 de ani, se confruntă cu acuzații de comportament sexual necorespunzător față de o colaboratoare, un scandal care se întinde de peste doi ani. Conform raportului OIOS, citat de Associated Press, investigatorii ONU au identificat dovezi privind „contact sexual non-consensual” cu colaboratoarea „în biroul său, la reședința sa privată și în timpul misiunilor”.

Raportul OIOS a detaliat mai multe incidente prezumate, printre care invitarea colaboratoarei să se odihnească pe patul unui hotel, unde „a atins-o sexual”, blocarea ușii biroului și introducerea mâinii în buzunarul acesteia, precum și solicitarea repetată ca aceasta să îl însoțească în vacanță, relatează AP.

Cu toate acestea, un panel format din trei judecători care a analizat raportul OIOS a concluzionat că investigația „nu este suficient de concludentă pentru a stabili un comportament necorespunzător sau o încălcare a obligațiilor de serviciu”, după cum notează Al Jazeera.

Reacția lui Khan

Procurorul a negat constant acuzațiile de-a lungul celor peste doi ani de anchetă. Echipa sa juridică a respins suspendarea „în termenii cei mai fermi”, calificând decizia drept „ilegală, procedural incorectă și nesusținută de dovezi”, precizează Al Jazeera.

Khan a susținut în repetate rânduri că ancheta este o campanie de denigrare motivată politic, fără a preciza însă cine ar fi în spatele acesteia.

Ce urmează: votul celor 125 de state

Decizia finală privind soarta procurorului revine Adunării Statelor Părți, formată din cele 125 de state membre ale Statutului de la Roma. Pentru destituirea lui Khan este necesară o majoritate simplă într-un vot secret — concret, cel puțin 63 de state trebuie să voteze în favoarea îndepărtării sale din funcție, arată AP.

Nicio dată nu a fost stabilită încă pentru această sesiune specială, iar Biroul a precizat doar că va fi convocată „cât mai curând posibil”. Decizia Biroului și documentația aferentă rămân confidențiale, anunță ICC.

Consecințe limitate pe termen scurt

Impactul practic imediat al suspendării este limitat. Khan își luase deja un concediu voluntar din funcție încă din mai 2025, iar de atunci nu a mai coordonat activitatea Biroului Procurorului. De asemenea, fusese deja retras din pledoariile în cazul de profil înalt împotriva fostului președinte filipinez Rodrigo Duterte, relatează Euronews.

Cu toate acestea, suspendarea formală marchează un moment fără precedent pentru ICC. Este prima dată în istoria Curții când un procuror-șef este suspendat de organul de supraveghere, iar instituția a fost nevoită să creeze reguli procedurale noi pentru a gestiona această situație, scrie Euronews.

Contextul mai larg

Khan a ajuns în prim-planul scenei internaționale în 2024, când a solicitat mandate de arestare pentru premierul israelian Benjamin Netanyahu și pentru ministrul apărării Yoav Gallant, pentru presupuse crime de război comise în Gaza. În aceeași solicitare au fost incluși și lideri ai Hamas pentru atacul din 7 octombrie 2023, conform Al Jazeera.

Suspendarea sa ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea ICC de a duce la bun sfârșit anchetele aflate în curs, într-o perioadă în care Curtea se confruntă cu presiuni din mai multe direcții — de la criticile Statelor Unite și ale Israelului la solicitările de tragere la răspundere venite din partea victimelor conflictelor din Ucraina, Palestina și alte zone.