Primele gaze din Neptun Deep vin în 2027; Romgaz respinge LNG american

Primele gaze naturale extrase din perimetrul Neptun Deep vor intra în Sistemul Național de Transport în prima jumătate a anului 2027, potrivit unui anunț comun al OMV Petrom și Romgaz. Anunțul vine pe fondul unui scandal privind presupusele presiuni diplomatice americane pentru achiziționarea de gaze naturale lichefiate (LNG) din SUA, un contract pe care Romgaz l-a respins după ce a calculat pierderi anuale potențiale de până la 310 milioane de euro.

Neptun Deep: gaze în sistemul național din 2027

OMV Petrom și Romgaz, parteneri egali în perimetrul offshore din Marea Neagră, au anunțat că primele gaze vor intra în SNT în prima jumătate a anului 2027, cu atingerea platoului de producție — circa 8 miliarde de metri cubi anual — până la finalul celui de-al treilea trimestru din 2027, conform Ziarului Financiar. Volumele recuperabile totale sunt estimate la aproximativ 100 de miliarde de metri cubi, reprezentând cel mai amplu proiect offshore de gaze din Marea Neagră.

Pe parcursul anului 2026, cele două companii au finalizat instalarea platformei de producție Neptun Alpha și a conductei offshore, respectiv șapte din cele zece sonde de producție planificate, potrivit Digi24. Primele gaze sunt așteptate să ajungă la țărm în mai puțin de nouă luni, relatează Economica.net.

Scandalul LNG: de ce a respins Romgaz contractul american

Controversa a pornit de la o propunere de achiziție de LNG american analizată de Romgaz în decembrie 2025. Conform documentelor interne examinate de Economica.net, compania a concluzionat că semnarea acordului „NU ESTE JUSTIFICATĂ" din perspectivele economice, comerciale și strategice.

Contractul propunea cumpărarea de LNG printr-un mecanism cu două verigi: firma greacă Atlantic – See LNG Trading și un trader românesc intermediar. Prețul de achiziție ar fi fost indexat pe Henry Hub, prețul de referință american, estimat la 33–42 euro/MWh, pentru o perioadă de 20 de ani — niveluri superioare prognozelor pentru piața europeană TTF, de 30–40 euro/MWh pentru intervalul 2030–2040. În scenariul nefavorabil, Romgaz ar fi înregistrat pierderi anuale de peste 310 milioane de euro, potrivit CursDeGuvernare.

Dimensiunea diplomatică: WSJ și implicarea americană

Scandalul a primit o dimensiune geopolitică sâmbătă, când Wall Street Journal a publicat un raport în care ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, ar fi sugerat că Statele Unite au jucat un rol în căderea guvernului Bolojan, legând implicit această evoluție de refuzul României de a semna contractul de LNG, conform Ziarului Financiar, care citează publicația americană.

Presa română a relatat anterior că ambasadoarea SUA în România ar fi fost implicată în demiterea guvernului Bolojan, parte a unei controverse diplomatice mai largi privind influența americană în politica internă românească.

Reacțiile foștilor miniștri ai Energiei

Fostul ministru PSD al Energiei, Bogdan Ivan, este acuzat că ar fi exercitat presiuni asupra conducerii Romgaz pentru semnarea contractului de LNG. Ivan a respins acuzațiile: „Nu s-au purtat negocieri pe acest subiect", a transmis fostul ministru, citat de HotNews. Sebastian Burduja, fostul ministru al Energiei din partea PNL, a reacționat și el în privința scandalului, potrivit aceleiași surse.

Romgaz: deciziile comerciale nu sunt influențate politic

Romgaz a emis luni o declarație oficială la bursă prin care a respins orice implicare politică în deciziile sale comerciale. „Niciun oficial al statului român nu a exercitat presiuni pentru a determina conducerea companiei să încheie vreun contract, de vânzare sau de cumpărare, indiferent de sursă", se arată în comunicat, potrivit Știrilor ProTV și Ziarului Financiar. Compania a precizat că funcționează ca entitate listată, respectând regulile de guvernanță corporativă, iar orice decizie este fundamentată pe criterii economice, comerciale și strategice.

Ce înseamnă Neptun Deep pentru securitatea energetică a României

La platoul de producție estimat, de circa 8 miliarde de metri cubi anual, Neptun Deep ar putea acoperi în jur de 70–80% din consumul intern al României, estimat la 10–11 miliarde de metri cubi pe an. Combinat cu producția onshore existentă, țara ar putea deveni exportatoare netă de gaze în Europa, reducând vulnerabilitatea față de volatilitatea pieței internaționale.

Decizia Romgaz de a nu semna contractul american apare, în această perspectivă, ca prudentă: un angajament de 20 de ani indexat pe Henry Hub ar fi imobilizat compania în importuri costisitoare tocmai în anii în care producția proprie din Marea Neagră ar urma să fie pe deplin operațională.