Președintele Letoniei: NATO nu poate respinge rachete rusești

Președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, a avertizat vineri că majoritatea statelor membre NATO nu ar putea respinge un atac cu rachete rusești dacă războiul din Ucraina s-ar extinde dincolo de granițele actuale. Declarațiile au fost făcute la Washington și preluate de Ukrinform, Kyiv Post și Ukrainska Pravda.

„Ceea ce vedem este că apărarea aeriană, apărarea anti-drone și apărarea antirachetă balistică se confruntă cu probleme grave. Și să fim sinceri: Ucraina le are. Toată Europa și NATO le are", a declarat Rinkēvičs, citat de Ukrinform.

Patriot — cel mai bun sistem, dar insuficient

Rinkēvičs a subliniat că sistemele de tip Patriot rămân cele mai eficiente mijloace de interceptare a rachetelor balistice rusești, dar sunt insuficiente la nivelul alianței. Implicarea militară a SUA împotriva Iranului a agravat semnificativ situația: aproape două treimi din stocurile critice de interceptoare americane au fost consumate în acel conflict, iar reaprovizionarea ar necesita cel puțin cinci ani.

„Este la latitudinea Guvernului SUA, este la latitudinea companiei producătoare. Avem unele capacități în Europa, dar haideți să recunoaștem: Patriot rămâne cel mai bun sistem pentru a contracara aceste amenințări", a adăugat Rinkēvičs, potrivit Kyiv Post.

Rusia lansează 2.500 de drone pe lună

Al doilea avertisment al președintelui leton vizează decalajul în tehnologia drone, domeniu în care Rusia a accelerat masiv capacitățile de atac. Rusia lansează în prezent aproximativ 2.500 de drone de atac și rachete-drone pe lună împotriva Ucrainei — un volum fără precedent în istoria conflictului —, iar ritmul inovației depășește capacitatea europeană de adaptare.

Rinkēvičs a avertizat că pregătirile actuale ale Occidentului pentru războiul aerian riscă să devină depășite tehnologic până la mijlocul anului 2027. „Evoluția tehnologică a războiului cu drone în Ucraina avansează cu viteza fulgerului, iar sistemele actuale de contramăsuri riscă să fie deja depășite înainte ca Europa să le producă la scară", a rezumat liderul de la Riga.

Ecou din Lituania: „Unde va pierde Rusia?"

Îngrijorări similare a exprimat și Gabrielius Landsbergis, fost ministru de externe al Lituaniei. Mesajul său este mai tranșant: „Rusia va pierde acest război, dar întrebarea este unde — lângă Harkov, la Vilnius sau la Berlin", a declarat politicianul lituanian, citat de Defense România, subliniind că descurajarea agresiunii ruse se obține prin forță, nu prin concesii.

Risc fără invazie clasică

Rinkēvičs a nuanțat că nu consideră iminentă o invazie militară convențională a Rusiei împotriva unui stat NATO. Totuși, a subliniat că Europa trebuie pregătită și pentru scenarii sub pragul unui conflict deschis — presiune intensificată în campaniile de iarnă, atacuri hibride și lovituri cu rachete limitate, suficiente pentru a testa rezoluția alianței. „Dacă Rusia decide să folosească câteva rachete pe teritoriul NATO, consider că aceasta ar reprezenta astăzi o provocare serioasă pentru multe țări", a avertizat președintele leton, citat de Ukrainska Pravda.