P PulsInfo.ro
Premierul Magyar relansează V4 și invită România
Photo by KITSUN YUEN on Pexels · Pexels · Pexels License
Internațional

Premierul Magyar relansează V4 și invită România

PulsInfo.ro 5 min de citit

Premierul ungar Péter Magyar a ales Varșovia pentru prima sa vizită oficială în străinătate, un gest diplomatic care marchează sfârșitul a 16 ani de izolare progresivă a Ungariei sub Viktor Orbán. În cadrul unei conferințe de presă comune cu omologul polonez Donald Tusk, miercuri 20 mai, cei doi lideri au anunțat relansarea Grupului de la Vișegrad (V4) și o nouă alianță strategică menită să reconfigureze echilibrul de putere în Uniunea Europeană.

O prietenie „veche de o mie de ani”

„Nu este o coincidență că Polonia a fost prima mea destinație”, a afirmat Magyar, invocând „prietenia polono-ungară veche de o mie de ani”. Tusk a răspuns în aceleași tonuri, declarând că „a așteptat acest moment de foarte mulți ani” și promițând că cele două țări „vor acționa împreună la Bruxelles pentru a-și apăra interesele comune — pentru că practic nu avem decât interese comune”.

Relațiile dintre Varșovia și Budapesta fuseseră grav înrăutățite în ultimii ani ai guvernării Orbán, în special după ce Ungaria a acordat azil unui fost ministru polonez al Justiției, căutat de instanțele din Polonia pentru presupuse deturnări de fonduri publice. Vizita lui Magyar semnalizează o rupere netă de politica externă a predecesorului său, potrivit AFP.

V4 renaște: summit la Budapesta în iunie

Magyar a anunțat că este „pregătit să relanseze Vișegradul” și lucrează la organizarea unui summit al liderilor V4 — Polonia, Ungaria, Cehia și Slovacia — la Budapesta, la sfârșitul lunii iunie. Premierul slovac Robert Fico a întărit mesajul, publicând o fotografie alături de Tusk și premierul ceh Andrej Babiș, cu comentariul: „Trei muschetari așteaptă pe al patrulea și renașterea V4”, relatează Euronews.

Grupul de la Vișegrad, fondat după căderea comunismului, a avut un moment de vârf în 2015, în timpul crizei migrației, când cele patru state au blocat sistemul de cote obligatorii al UE. Coeziunea s-a erodat după invazia rusă din Ucraina din 2022, când Orbán a refuzat să se alinieze poziției europene față de Moscova.

Extinderea V4: România, Balcanii de Vest și Austria

Noua versiune a grupului ar putea depăși formula clasică cu patru membri. Magyar a precizat că este deschis la extinderea cooperării, menționând explicit invitarea României alături de statele din Balcanii de Vest, transmite DCNews. Austria este considerată un candidat natural pentru un format „V4+”, în timp ce Franța, Germania și Italia ar putea fi parteneri ad-hoc pe teme specifice, conform Euronews.

Agenda revitalizată a V4 se concentrează pe infrastructură regională — inclusiv rețele feroviare de mare viteză și interconectări energetice —, energie nucleară și o poziție comună în negocierile privind bugetul UE pe termen lung.

Ucraina: sprijin cu condiții

Magyar a adoptat un ton diferit de cel al predecesorului său și în privința Ucrainei. „Ucraina este o victimă și are dreptul să se apere prin toate mijloacele posibile pentru a-și păstra integritatea teritorială și suveranitatea”, a subliniat premierul ungar, potrivit Ukrinform. El a cerut totodată garanții de securitate „mai puternice decât cele oferite prin Memorandumul de la Budapesta din 1994” și a pledat pentru „un armistițiu cât mai rapid, urmat de o pace durabilă, garantată internațional”.

În același timp, Magyar a condiționat sprijinul Ungariei pentru aderarea Ucrainei la UE de rezolvarea situației minorității maghiare din Transcarpatia, aproximativ 150.000 de persoane. „Este o condiție sine qua non”, a accentuat premierul, propunând o întâlnire cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski în luna iunie, în orașul Berehove din vestul Ucrainei, pentru a deschide „un nou capitol” în relațiile bilaterale, anunță Digi24.

Tusk a confirmat că Polonia și Ungaria „vor lucra la o poziție europeană comună privind Ucraina”, un semnal important, la mai puțin de o lună de la schimbarea radicală de direcție a Budapestei față de Moscova.

Fonduri europene și independență energetică

Un obiectiv central al vizitei a fost deblocarea a aproximativ 18 miliarde de euro din fonduri de coeziune, înghețate de Comisia Europeană sub guvernarea Orbán din cauza îngrijorărilor privind statul de drept. Magyar a anunțat că se va deplasa la Bruxelles săptămâna viitoare pentru negocieri cu președinta Comisiei, Ursula von der Leyen.

În plan energetic, premierul ungar a stabilit anul 2035 ca termen-limită pentru eliminarea dependenței de energia rusă, în contrast cu ambiguitatea guvernului anterior. Polonia a oferit Ungariei acces la importuri de gaz natural lichefiat prin terminalul din Gdańsk, operațional din 2028, transmite RTÉ News.

Context: o nouă eră în Europa Centrală

Vizita de două zile a inclus și întâlniri cu președintele polonez Karol Nawrocki, cu cardinalul Grzegorz Ryś la Cracovia și cu fostul președinte Lech Wałęsa la Gdańsk. Magyar a declarat că vrea „să învețe de la Tusk despre apărarea statului de drept, lupta împotriva corupției și repatrierea fondurilor europene”, o recunoaștere implicită a amploarei problemelor moștenite de la Orbán.

„Inima Europei bate astăzi în Europa Centrală”, a spus Magyar la finalul conferinței de presă. Dacă summitul de la Budapesta din iunie va confirma relansarea V4, formatul ar putea deveni un actor cu greutate pe scena europeană — cu o voce considerabil diferită de cea pe care Viktor Orbán a folosit-o timp de un deceniu și jumătate.

Distribuie Copiat!

Comentarii

pentru a lăsa un comentariu.

Niciun comentariu încă. Fii primul care comentează!

Raportează comentariul

Selectează motivul raportării:

Articole similare