PPE și Renew cer CE să blocheze 770 milioane PNRR ai României

Manfred Weber, liderul Partidului Popular European, și Valérie Hayer, președinta grupului Renew Europe, au trimis pe 24 august o scrisoare comună Ursulei von der Leyen, cerând Comisiei Europene să nu deblocheze cei 770 de milioane de euro alocați României din Planul Național de Redresare și Reziliență. Motivul invocat este „amendamentul Fritz" — o modificare la Legea ANI pe care cei doi o cataloghează drept „regres grav pentru statul de drept" și încălcare a dreptului UE.

Comisia Europeană a confirmat luni primirea scrisorii, precizând că legea ANI va fi evaluată în cadrul celei de-a șasea și finale cereri de plată din PNRR, care nu a fost încă depusă de România.

Ce este „amendamentul Fritz"

Amendamentul, introdus de PSD în Legea ANI, prevede că persoanele declarate definitiv în conflict de interese sau incompatibilitate pierd mandatul în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a noii legi, chiar dacă situația a fost stabilită anterior. Curtea Constituțională a validat amendamentul cu 5 voturi pentru și 3 împotrivă, considerând că legea se aplică la efectele viitoare ale unor raporturi juridice trecute, nu la faptele în sine.

Principala persoană vizată este Dominic Fritz, primarul Timișoarei și președintele USR, căruia ANI și instanțele i-au constatat definitiv un conflict de interese pentru aprobarea unui document de planificare urbană implicând un consilier local care îi împrumutase bani în campania electorală. Fritz riscă pierderea mandatului în 30 de zile dacă legea intră în vigoare. Decizia CCR de validare a amendamentului a fost pronunțată pe 17 august.

Argumentele PPE și Renew Europe

Weber și Hayer susțin că amendamentul „încalcă direct dreptul Uniunii" și invocă articolul 22(1) din Tratatul privind funcționarea UE, care protejează dreptul cetățenilor europeni de a candida în alte state membre. Potrivit scrisorii, dacă legislația este „concepută pentru a elimina un adversar politic" folosind fonduri UE ca pârghie, „aceasta nu mai este doar politică — este o problemă de stat de drept".

Cei doi lideri cer Comisiei să transmită un semnal clar înainte de 31 august 2026 și să condiționeze deblocarea tranșei de renunțarea la modificările din Legea ANI.

Criza legii salarizării: același deadline, aceleași fonduri

Cei 770 de milioane de euro sunt aceiași cu cei condiționați de reforma salarizării în sectorul bugetar — o altă cerință a jalonului 6 din PNRR. Negocierile purtate marți la Palatul Cotroceni de președintele Nicușor Dan cu liderii PSD, PNL, USR și UDMR s-au încheiat după aproape două ore fără niciun acord. Sorin Grindeanu, liderul PSD, a declarat că este „foarte dificil, dacă nu aproape imposibil" ca proiectul legislativ să fie aprobat de Parlament înainte de 31 august.

Dragoș Pîslaru, ministru interimar al Muncii, avertizase că fără un acord politic marți nu va mai fi timp pentru adoptarea și promulgarea legii în termenul PNRR. Senatoarea PNL Monica Anisie a anunțat că nu va vota legea în forma actuală, criticând tăierile la salariile cadrelor didactice în paralel cu majorarea indemnizațiilor parlamentare. Blocajul politic escaladase deja luni, când PSD și UDMR și-au declarat opoziția față de varianta de pe masă.

Avertismentul BNR: „Ne îndreptăm spre dezastru"

Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR, a avertizat că România „se îndreaptă încet dar sigur spre dezastru", criticând politicile fiscale ale guvernului și caracterizând creșterile salariale din sectorul bugetar drept nesustenabile în condițiile unui raport datorie/PIB de 60%. Declarația a provocat reacții dure din partea PSD.

Ce urmează

Reprezentanții ministerelor urmau să continue discuțiile miercuri și în weekend, în ultimele zile înaintea termenului PNRR. Dacă România nu adoptă legea salarizării înainte de 31 august, pierde 770 de milioane de euro nerambursabili. Iar dacă Comisia Europeană dă curs cererii PPE și Renew, fondurile ar fi blocate chiar și în cazul adoptării legii salariale, din motive de stat de drept legate de amendamentul Fritz.