Polonia iese în stradă: 500.000 cer protecție pentru ucraineni

Aproape jumătate de milion de polonezi au ieșit duminică în stradă, în 22 de orașe, sub sloganul „Nu fi indiferent" — cel mai mare protest de solidaritate cu refugiații ucraineni de la izbucnirea războiului rusesc.

Wrocław, factorul declanșator

Demonstrațiile au venit ca reacție directă la agresiunea din 26 iulie asupra unui cuplu ucrainean în cartierul Zakrzów din Wrocław. Nastia (20 de ani) și Maksym (21 de ani) au fost urmăriți de trei bărbați dintr-un supermarket și atacați în parcare, după ce fuseseră interpelați agresiv în legătură cu naționalitatea lor. Nastia a suferit o tăietură la gât care a necesitat cusături, pavilionul urechii rupt și traumatism cranian; Maksym a fost lovit în cap și șocat electric cu propria armă de autoapărare. Videoclipul atacului a devenit viral și a declanșat indignare națională.

Poliția a reținut doi suspecți pe 27 iulie; aceștia sunt acuzați de violență motivată de intoleranță națională, infracțiune pedepsită cu până la 5 ani de închisoare. Al treilea atacator era căutat la data protestelor.

Escaladă documentată

Atacul din Wrocław nu a fost un incident izolat. Poliția poloneză a înregistrat, în prima jumătate a anului 2026, 180 de sesizări pentru infracțiuni motivate de ură față de ucraineni — o creștere de peste 30% față de aceeași perioadă din 2025. Alte cazuri documentate: o femeie ucraineană bătută de un pensionar de 76 de ani cu un obiect din lemn, la Gdynia; atacuri cu bâtă de baseball la Gliwice; insulte adresate copiilor ucraineni în autobuze din Bielsko-Biała; trei ucraineni atacați la un hostel în voievodatul Lubusz.

Manifestațiile de duminică, organizate de Comitetul pentru Apărarea Democrației (KOD), au inclus depunerea unei petiții cu peste 11.000 de semnături la Cancelaria Primului Ministru și Ministerul Afacerilor Interne. Paradoxal, Polonia — una dintre cele mai ferme susținătoare ale Ucrainei — traversează cel mai grav val de violență xenofobă față de ucraineni de la declanșarea conflictului.

Tusk condamnă; Nawrocki tace

Premierul Donald Tusk a avertizat: „Dacă permitem huliganilor și criminalilor să bată și să umilească oameni doar pentru că au un accent ușor diferit, vom distruge reputația excelentă a Poloniei." El a adăugat că atacatorii „acționează în interesul Rusiei" și a cerut în public președintelui Karol Nawrocki să rupă tăcerea.

Nawrocki, conservator de dreapta, nu a comentat violențele. În schimb, el a revocat în iunie 2026 Ordinul Vulturului Alb acordat lui Zelensky — cel mai înalt ordin polonez — pe fondul unei dispute istorice legate de UPA (Armata Insurgentă Ucraineană).

Umbra Volhyniei

Criza diplomatică polono-ucraineană a escaladat în mai 2026, când Zelensky a acordat titlul onorific „Eroii UPA" unei unități militare ucrainene. UPA a masacrat în 1943–1945 peste 100.000 de polonezi în Volhynia — crime calificate oficial genocid de Varșovia, dar nerecunoscute ca atare de Kiev. Nawrocki a retras decorația; Zelensky i-a trimis-o înapoi prin curier, iar miniștrii ucraineni și-au restituit la rândul lor ordinele poloneze.

Zelensky a recunoscut ulterior că numirea unității fusese propusă de subunitate și a anunțat deschiderea arhivelor pentru cercetarea masacrelor. Analiștii citați de Euromaidan Press semnalează că Rusia exploatează activ disputa istorică prin campanii de dezinformare menite să submineze relația polono-ucraineană.

Un semnal civic

Organizatorii protestelor au distribuit autocolante cu sloganul „Nu fi indiferent" pentru a fi afișate la ușile magazinelor și pe mașini — semnalând că acel spațiu este sigur pentru ucraineni. Demonstrațiile simultane din Varșovia, Cracovia, Gdańsk, Wrocław, Poznań, Katowice, Rzeszów, Lublin, Łódź, Szczecin, Białystok, Kielce și alte 10 orașe au transmis un mesaj clar: o parte semnificativă a societății civile poloneze refuză să tacă în fața xenofobiei — chiar în contextul unui conflict diplomatic fără precedent în istoria recentă a celor două state.