Podul Morandi: 12 ani pentru directorul Castellucci

Un tribunal italian a pronunțat joi condamnări în procesul prăbușirii podului Morandi din Genova, cel mai amplu dosar penal de infrastructură din istoria modernă a Italiei. Fostul director general al operatorului de autostrăzi Autostrade per l’Italia (Aspi), Giovanni Castellucci, a primit 12 ani de închisoare pentru omor prin imprudență în circumstanțe agravante. Procurorii ceruseră o pedeapsă de 18 ani și jumătate.

Pedepsele pronunțate

Castellucci nu era prezent în sala de judecată din Genova când judecătorul Paolo Lepri a citit verdictele. Fostul director general execută deja o condamnare de șase ani pentru un alt dezastru rutier petrecut în 2013 pe un viaduct din sudul Italiei.

Alături de Castellucci, tribunalul a condamnat și alți foști oficiali de rang înalt. Michele Donferri Mitelli, al treilea în ierarhia Aspi, a primit 11 ani de închisoare, potrivit Reuters și ANSA. Paolo Berti, al doilea în conducerea operatorului, a fost condamnat la cinci ani și jumătate, cu șapte ani mai puțin decât solicitase acuzarea. Antonino Galatà, fostul director executiv al firmei de mentenanță Spea (subsidiară a Aspi), a primit și el cinci ani și jumătate, iar Mauro Coletta, fostul înalt funcționar responsabil cu direcția de autostrăzi din cadrul Ministerului Transporturilor, a fost condamnat la cinci ani de închisoare.

Conform BBC, din totalul de 57 de inculpați trimiși în judecată — directori ai companiei, ingineri și funcționari ministeriali —, 32 au fost condamnați. Alți 25 au fost fie achitați, fie absolviți de acuzații din cauza prescripției. Procurorii solicitaseră în total 400 de ani de închisoare pentru toți inculpații.

Tragedia din august 2018

Pe 14 august 2018, în ajunul unei sărbători naționale, o secțiune înaltă de 50 de metri a podului Morandi s-a prăbușit în timpul unei furtuni de vară, aruncând zeci de vehicule în albia râului și pe terenul de sub viaduct. Cei 43 de oameni care și-au pierdut viața erau în majoritate italieni, dar printre victime s-au aflat și doi cetățeni români, alături de francezi, chilieni și albanezi, relatează HotNews.

Podul, proiectat de inginerul Riccardo Morandi și dat în folosință în 1967, era o arteră vitală care conecta Italia de Franța, suportând zilnic între 50.000 și 60.000 de vehicule — peste capacitatea sa de proiectare, transmite Al Jazeera.

Neglijență în mentenanță: cauza stabilită de instanță

Ancheta judiciară a stabilit că prăbușirea a fost declanșată de ruperea unor cabluri portante afectate de coroziune la pilonul 9 al structurii. Potrivit investigatorilor, între inaugurarea podului și momentul dezastrului — 51 de ani — au fost efectuate lucrări minime de întreținere pe cablurile respective.

Procurorii au demonstrat că semnalele de alarmă și rapoartele tehnice privind degradarea structurii au fost ignorate sistematic. Avertismentele au fost formulate încă din 2006, iar lucrările vitale au fost amânate în mod repetat. Acuzarea a susținut că prioritatea companiei a fost maximizarea dividendelor acționarilor în detrimentul siguranței infrastructurii.

Apărarea a argumentat că dezastrul s-a datorat unui defect de proiectare ascuns — învelirea cablurilor metalice în beton a făcut imposibilă detectarea coroziunii interne. Magistrații au respins această apărare, stabilind că operatorii aveau obligația legală de a monitoriza structura prin tehnici adecvate de inspecție.

Reacțiile familiilor și viitorul procesului

Rudele celor 43 de victime au urmărit verdictele din sala de judecată. Emmanuel Diaz, al cărui frate Henry a murit în prăbușire, s-a declarat „foarte mulțumit” de sentințe. Egle Possetti, care și-a pierdut sora și întreaga ei familie în acea zi, a descris pedeapsa de 12 ani a lui Castellucci drept „acceptabilă”.

În ajunul pronunțării sentinței, directorul actual al Aspi, Arrigo Giana, a formulat primele scuze publice oficiale ale companiei. „Acțiunile și deciziile deficitare ale unor oameni au lăsat cicatrici de neșters în societatea noastră și în sufletele familiilor afectate”, a declarat Giana, conform Libertatea.

Dezastrul a declanșat un conflict major între holdingul Atlantia, controlat de familia Benetton, și guvernul italian, finalizat cu vânzarea pachetului majoritar de acțiuni pe care Atlantia îl deținea la Autostrade. Conform sistemului juridic italian, hotărârea de primă instanță poate fi atacată cu recurs de cel puțin două ori.