Patru orașe interzic păcănelele într-o singură zi

Patru orașe din România — Iași, Sibiu, Brăila și Câmpulung — au votat luni interzicerea completă a sălilor de jocuri de noroc pe teritoriul lor. Deciziile au fost luate în cadrul unor ședințe extraordinare ale consiliilor locale, la doar două luni de la adoptarea OUG 7/2026 care a transferat controlul asupra jocurilor de noroc de la autoritățile centrale la cele locale.

Iași: 150 de săli și 2.100 de aparate, eliminate

Consiliul Local Iași a aprobat în unanimitate proiectul „Fră păcănele”, inițiat de primarul Mihai Chirica. Decizia afectează aproximativ 150 de săli de jocuri, 30 de agenții de pariuri și peste 2.100 de aparate slot-machine. Sălile vor fi închise treptat, pe măsură ce autorizațiile existente expiră.

Proiectul a beneficiat de un sprijin masiv din partea societății civile, iar instituții religioase — Mitropolia Moldovei și Bucovinei și Dieceza Romano-Catolică de Iași — au colectat mii de semnături în favoarea interzicerii. Angajații afectați vor avea acces la programe de recalificare prin AJOFM, iar centrul de sănătate mintală „Lascăr Catargi” oferă tratament pentru dependența de jocuri de noroc.

Sibiu și Brăila: vot unanim, presiuni „uriașe”

La Sibiu, un sondaj în rândul populației a arătat că peste 90% dintre cei aproximativ 11.300 de respondenți au susținut interzicerea. Primarul Astrid Fodor a precizat că noile licențe nu vor mai fi emise, iar cele existente vor expira natural până la finalul anului. La Brăila, consiliul local a votat de asemenea în unanimitate, iar primarul Viorel Marian Dragomir a recunoscut că presiunile au fost „uriașe, cu sume enorme de bani implicate”, adăugând că „protejarea oamenilor este mai importantă decât orice profit”.

Câmpulung: al patrulea oraș, cu un apel personal

Primarul Elena Lasconi a anunțat pe rețelele sociale că și Câmpulung a votat interzicerea. „Nu are rost să vă spun prin ce am trecut. Important este că, începând de astăzi, jocurile de noroc sunt interzise în Câmpulung”, a transmis aceasta, sugerând presiuni intense din partea industriei.

Bistrița alege restricții, nu interzicere

Nu toate orașele au optat pentru interzicerea totală. Consiliul Local Bistrița a decis, cu 13 voturi pentru și 5 împotrivă, să mențină funcționarea celor 42 de săli de jocuri, dar cu restricții stricte: maximum o sală la 2.300 de locuitori, zonă de excludere de 125 de metri față de școli și program limitat — până la ora 22:00 în zonele rezidențiale. Primarul Gabriel Lazany a argumentat că o interzicere totală ar împinge jocurile de noroc „în piața neagră”.

Patriarhia cere măsuri la nivel național

Patriarhia Română a intervenit public, exprimându-și „profunda îngrijorare referitoare la amploarea și impactul crescând al fenomenului” și solicitând „intensificarea promovării unor politici și măsuri care să descurajeze dependența”.

O industrie de miliarde

Industria jocurilor de noroc din România numără 95 de operatori naționali și 45.663 de aparate slot-machine, generând venituri la bugetul statului de circa un miliard de euro anual, potrivit datelor oficiale. Alte orașe — printre care Bacău, Buzău, Petroșani, Deva și Sfântu Gheorghe — pregătesc decizii similare, conform datelor publicate de ProTV. Excepție de la interzicere fac, de regulă, agențiile Loteriei Române.